Pelerinii au putut merge pe jos, cu căruţa sau cu maşinile personale, nu este permis accesul cu curse de autobuz speciale. Ca reguli principale au rămas purtarea măștii și distanțarea de 1,5 metri.
Au fost organizate rute de acces diferite pentru pelerini, în funcţie de regiunea geografică din care vin, iar în şaua dintre muntele Şumuleul Mare şi muntele Şumuleul Mic, unde este oficiată slujba religioasă, participanţii sunt repartizaţi pe sectoare, identificate prin culori, tot în funcţie de zona din care provin.
Conform programului anunţat, la ora 10.00, Laborumul, steagul sfânt al Şumuleului, a fost purtat de mai multe persoane din faţa bisericii spre altarul în aer liber din şaua muntelui Şumuleu. Liturghia a început la ora 12.30, oficiată de episcopul auxiliar de Alba Iulia, Kerekes Laszlo.
Panglici de rugăciuni au fost aduse din întreaga lume - Árpád János Potápi, secretarul ungar de stat responsabil pentru politicile naţionale, a parcurs călare distanţa dintre Băile Tuşnad şi Şumuleu Ciuc. Oficialul ungar a purtat, printre altele, panglicile de rugăciune cu mesajele comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic şi lumea întreagă.
Anul acesta, autorităţile au permis pelerinilor să fie prezenţi într-un număr limitat, însă de la distanţă, au fost trimise panglici de rugăciuni. În timp ce anul trecut, oraşele Braşov şi Târgu-Mureş au fost cele mai îndepărtate două puncte de unde au pornit la drum pelerinii care au colectat aceste panglici, anul acesta a fost organizată o colectare a mesajelor din toate diecezele romano-catolice din Transilvania, Partium şi Banat.
Crucile sunt purtate de pelerini care se deplasează călare, pe bicicletă sau pe jos, şi care opresc în diferite aşezări, unde panglica pe care se regăseşte mesajul comunităţii locale este legată pe cruce. De regulă, pelerinii sunt primiţi şi binecuvântaţi de preot, iar persoana care leagă panglica pe cruce este primarul localităţii, relatează MTI.
O fotografie cu pelerinii adunați la Șumuleu Ciuc a fost postată de primarul orașului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.
Statuia Fecioarei Maria de la Şumuleu Ciuc este cea mai mare statuie din lemn considerată făcătoare de minuni din Europa. Se spune că în secolul al XVI-lea, când principele Ioan Sigismund a încercat, prin forţă, să impună secuilor religia unitariană, el a fost învins în ziua de Rusalii cu ajutorul rugăciunilor femeilor şi copiilor adăpostiţi în mănăstirea franciscană.
Sanctuarul Marian de aici de la Șumuleu Ciuc a fost vizitat acum doi ani de Papa Francisc, când, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost scoasă din biserică statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
