Parchetul de la Curtea Supremă desființează legile lui Tudorel Toader

Inițiativele legislative ale Camerei Deputaților vor influența negativ cariera și activitatea profesională a judecătorilor și procurorilor și vor produce dezechilibre în funcționarea instanțelor și parchetelor, reclamă Parchetul de pe lângă ICCJ.

"Ca urmare a solicitărilor transmise de Consiliul Superior al Magistraturii în sensul consultării procurorilor din cadrul Ministerului Public cu privire la propunerile legislative ale Camerei Deputaților de modificare a Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004 și a Legii nr. 317/2004, punctul de vedere rezultat în urma consultării procurorilor este de respingere în bloc a proiectelor în discuție", se spune într-un mesaj al Parchetului menționat.

Opinia exprimată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este fundamentată pe o analiză de fond care a fost transmisă Consiliului Superior al Magistraturii și este justificată de o serie de argumente dintre care menționăm următoarele:

1. Propunerile legislative nu sunt fundamentate pe un studiu de impact și pe o consultare prealabilă a magistraților, conțin necorelări și lacune și nu induc predictibilitate și stabilitate în sistemul judiciar din România.

2. Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii în concordanță a legilor justiției cu anumite decizii ale Curții Constituționale, însă trebuie menționat că aceste inițiative, în loc de a propune modificări punctuale, adaugă la lege, cu consecința unor schimbări radicale a arhitecturii  sistemului judiciar.

3. Având în vedere importanța deosebită a acestor propuneri legislative, procurorii apreciază că se impune cu necesitate dezbaterea acestor inițiative în procedură obișnuită (și nu în procedura de urgență), pentru a avea timpul necesar avizării de Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unei analize  temeinice  a acestora și după consultarea tuturor instituțiilor judiciare.  În acest sens, Constituția României, republicată, la art. 75 alin. (1) și (2) prevede că pentru coduri sau alte legi de importanță deosebită termenul în care trebuie să se pronunțe prima Cameră sesizată este de 60 de zile.

4. Inițiativele legislative ale Camerei Deputaților vor influența negativ cariera și activitatea profesională a judecătorilor și procurorilor și vor produce dezechilibre în funcționarea instanțelor și parchetelor. Spre exemplu, propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004 referitoare la înființarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori  în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se apreciază ca fiind nejustificată și nesusținută de măsuri privind resursa umană. Astfel, se poate constata că nu există alte categorii profesionale care să aibă un organ de anchetă specializat dedicat. Prin înființarea acestei direcții se creează falsa impresie că la nivelul acestei categorii socio-profesionale există un fenomen infracțional de o asemenea amploare încât să justifice tratarea magistraților în mod diferit în cazul încălcării legislației penale (în anul 2015 au fost trimiși în judecată 16 magistrați, în anul 2016 un număr de 18 magistrați, iar în anul 2017 un număr de 5 magistrați). De altfel, competența materială nu este corelată cu propuneri de modificare ale Codului de procedură penală și a legilor speciale referitoare la competența în domeniu. De asemenea, prerogativa ministrului justiției de a propune atât procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii șefi ai Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, cât și procurorii șefi de secție ai respectivelor structuri, pe de o parte politizează sistemul judiciar prin faptul că ministrul justiției propune numirile în funcțiile de vârf ale Ministerului Public, iar pe de altă parte golește de conținut posibilitatea procurorului general de a-și realiza propriul plan managerial, respectiv îl împiedică în a propune procurorii șefi din subordine cu care să formeze în mod corespunzător o echipă de lucru. Totodată, dispozițiile criticate contravin recomandările Comisiei Europene exprimate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare de asigurare a independenței justiției prin proceduri de numire a procurorilor cât mai transparente și bazate pe merit, după modul celor utilizate pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

5. Propunerile legislative formulate de Camera Deputaților eludează, în fapt, votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, al corpului magistraților și al societății civile, precum și întregul proces legislativ de modificare a legilor justiției început de Ministerul Justiției, în condițiile în care nu se respectă standarde de eficiență și transparență, prin posibilitatea unor dezbateri reale și constructive.