„Având în vedere cele expuse, se pune problema dacă efectul combinat al acestor prevederi afectează principiul independenței justiției (componenta instituțională) din perspectiva faptului că reglementarea unor asemenea condiții ex abrupto creează premisele unor pensionări accelerate/demisii generate de lipsa unei perspective rezonabile de a dobândi pensia de serviciu la final de carieră/scăderea atractivității profesiilor din sistemul justiției. Cu alte cuvinte, trebuie să se evalueze limita libertății de legiferare a Parlamentului atunci când în discuție este componenta instituțională a independenței justiției. Ca principiu, orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor”, arată CCR.

„Ca atare, norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituționale a independenței justiției, dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu”, explică magistrații, ca prim argument.

O altă problemă e legată de sistemul de pensionare: „Cu privire la vârsta de pensionare, Curtea constată că legea analizată introduce această condiție - ceea ce ține de marja de apreciere a legiuitorului -, drept care stabilește și o perioadă de implementare a creșterii vârstei de pensionare printr-o dispoziție tranzitorie cuprinsă într-un tabel anexă (...) . Omisiunea de a reglementa norme tranzitorii menite să asigure coerenţa cadrului normativ reprezintă o încălcare a exigenţelor constituţionale referitoare la principiul securităţii juridice, care impune legiuitorului limite în activitatea de modificare a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor instituite”.

„Prin urmare, modul defectuos de realizare a eșalonării creșterii vârstei standard de pensionare este de natură să încalce art.1 alin.(5) din Constituție în componenta sa de securitate juridică corelat cu componenta instituțională a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu. Se încalcă, astfel, art.1 alin.(3) și (5) cu referire la art.124 alin.(3) din Constituție”, mai explică judecătorii.

„Prin urmare, întrucât recalcularea pensiilor aflate în plată după o formulă care diminuează baza de calcul avută în vedere la data dobândirii dreptului de pensie are drept consecință diminuarea drepturilor aflate în plată, rezultă că art.III din legea criticată încalcă principiul securității juridice în componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii [art.1 alin.(3) și (5) coroborat cu art.15 alin.(2) din Constituție] (...) Totodată, având în vedere că această recalculare vizează beneficiari ai pensiei de serviciu din sistemul justiției coroborat cu faptul că este afectată o garanție a independenței justiției (pensia de serviciu) care a fost activată prin emiterea deciziei de pensionare, rezultă că garanția respectivă nu este efectivă (din moment ce poate fi supusă unor variațiuni care să îi diminueze puterea), fiind fragilizată în sine componenta instituțională a independenței justiției, ceea ce este contrar art.124 alin.(3) din Constituție”, mai arată CCR.

Tăierea pensiilor speciale, în Parlament

Parlamentarii sunt chemați din vacanță să vină să lucreze la reformă, după ce aceasta a fost respinsă de CCR. Anunțul vine chiar de la premierul Marcel Ciolacu, care a anunțat că va convoca Parlamentul în sesiune extraordinară ca să corecteze și a transmis un ultimatum ministrului Justiției Alina Gorghiu să redacteze amendamentele cerute de CCR. 

Astfel că urmează să fie pregătite toate amendamentele cerute de CCR, care a retrimis legea pensiilor speciale înpoi la Parlament. 

Toate modificările pentru reforma pensiilor speciale din România trebuie să aibă loc pnă în luna septembrie, pentru a nu pierde miliarde de euro din PNRR.

Jumătate dintre cei peste 10 mii de pensionari de lux sunt foști magistrați. Iar cea mai mare pensie a unui fost magistrat este și cea mai mare din România, cu 20 de mii de lei din bugetul statului, relatează Realitatea PLUS.

Tot în situația pensiilor speciale sunt și foștii diplomați, foștii aviatori sau cei care au lucrat în aviația civilă, foștii parlamentari sau cei de la Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ.

CÂȚI PENSIONARI SPECIALI ARE ROMÂNIA

În România sunt peste 10.300 de pensionari de lux. Dintre aceștia, jumătate sunt pensionarii din magistratură, potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP).

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2023, de 10.310 (plus 29 comparativ cu luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 5.309 fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice, relatează agerpres.ro.

CELE MAI MARI PENSII DIN ROMÂNIA - MAGISTRAȚII

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.647 de pensionari, pensia medie fiind de 5.144 de lei, din care 2.464 de lei suportaţi din bugetul de stat.

CE DOMENII MAI SUNT  ÎN TOPUL PENSIONARILOR SPECIALI DIN ROMÂNIA

Foștii diplomați. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna iulie un număr de 728 persoane. Pensia medie era de 5.814 de lei, din care 2.546 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

Foștii parlamentari. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.050 de lei (2.477 de lei de la bugetul de stat).

Foștii angajați din aviație. Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.362 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.506 de lei, din care 7.511 lei suportaţi din bugetul de stat.

Foștii salariați la Curtea de Conturi. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 548 de persoane, media fiind de 8.501 de lei, din care 2.806 de lei cota suportată din bugetul de stat.

CÂȚI PENSIONARI AU INDEMNIZAȚIE SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA

Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a crecut în ultima lună, ajungând la peste 1 milion, dintre care puțin peste 100 de mii sunt din agricultură.

Astfel, numărul pensionarilor cu indemnizație socială în România a fost, în iulie 2023, de 1.143.204 persoane, cu 1.656 mai multe comparativ cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), potrivit agerpres.ro.

Dintre aceştia, 1.034.019 erau pensionari din sistemul public, iar 109.185 erau pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor.

În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat a fost de 429 de lei.

CNPP precizează că beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii şi indemnizaţii, cumulate, se situează sub valoarea de 1.125 de lei, încasează lunar această valoare, denumită "Indemnizaţie socială pentru pensionari", conform prevederilor Legii nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Pensionarii de la stat ai României cu indemnizație socială de la buget

Valoarea indemnizației sociale

valoarea medie - 429 de lei

Bistriţa-Năsăud -  495 lei

Maramureş - 495 lei

Cluj - 477 de lei