Motiv de insomnii pentru Musk: O nouă megarachetă a sa a explodat, în timp ce francezii au plasat pe orbită un satelit militar fără nici cea mai mică problemă

'Am pierdut contactul cu vehiculul', a anunțat cu o voce gravă Dan Huot, un director de la SpaceX, într-o transmisiune video.

'S-a întâmplat și data trecută, așa că avem ceva experiență în acest domeniu', a adăugat el cu o notă de ironie, subliniind că SpaceX colaborează 'îndeaproape cu autoritățile de control al traficului aerian'.

Autoritatea americană de reglementare a aviației, FAA, a anunțat că a suspendat imediat anumite lansări și 'a încetinit pentru scurt timp aeronavele' pentru a evita o posibilă coliziune cu reziduurile spațiale.

De asemenea, FAA i-a ordonat companiei SpaceX să efectueze o anchetă cu privire la acest nou incident, așa cum a făcut-o și în ianuarie. În cursul serii de joi, compania a confirmat pe rețeaua de socializare X că racheta a fost supusă unei 'dezasamblări rapide neprogramate', adică unei explozii, în timpul ascensiunii sale.

'Înainte de sfârșitul ascensiunii, un eveniment energetic apărut în secțiunea din spate a lui Starship a provocat pierderea mai multor motoare Raptor. Acest lucru a dus la o pierdere a controlului altitudinii și, în cele din urmă, la o pierdere a comunicării cu Starship. Contactul final cu nava Starship a avut loc la aproximativ 9 minute și 30 de secunde după lansare', a precizat compania SpaceX într-un comunicat, citat de Agerpres.

Elon Musk toarnă gaz pe focul politicii internaționale și susține retragerea SUA din NATO și ONU

În timpul precedentului zbor de testare de la jumătatea lunii ianuarie, vehiculul spațial a avut aceeași soartă, provocând o ploaie de resturi strălucitoare deasupra Mării Caraibilor, cu pagube materiale minime în Insulele Turks și Caicos, la peste 2.500 de kilometri de locul de lansare.

Videoclipurile publicate joi pe rețelele de socializare au arătat dâre strălucitoare pe cerul din Bahamas. Contactat de AFP, Guvernul din Bahamas nu a făcut deocamdată declarații pe această temă.

Prima misiune comercială a francezilor Ariane 6 – o reușită perfectă

Joi, racheta Ariane 6 a plasat pe orbită un satelit militar aflat la bord, în numele Franței, marcând un prim zbor comercial cu mize importante pentru suveranitatea spațială europeană, relatează AFP.
Manevra Ariane 6 a fost finalizată conform programului, la puțin peste o oră după decolarea de la Kourou, în Guyana Franceză.

După ce lansarea sa fusese amânată de mai multe ori, inclusiv luni, în ultimul moment, lansatorul a decolat la ora locală 13:24 (18:24, ora României) în condiții de ploaie, transportând satelitul de observare a Pământului CSO-3. Ariane 6 a dispărut în nori câteva secunde mai târziu.

Cei care veniseră să urmărească lansarea în direct au fost mult mai puțini decât la ultima încercare, din 3 martie.

„Nu ne-am fi putut dori un scenariu mai bun, a fost o lansare perfectă”, a declarat presei David Cavaillolès, președintele executiv al Arianespace. „Avem un nou lansator care este perfect fiabil și, mai presus de toate, servește intereselor vitale ale Franței și ale Europei. Aceasta este deci o nouă eră pentru industria spațială europeană franceză”, a adăugat el.

Elon Musk: „Zelenski este diabolic, vrea un război veșnic!”

„A fi suveran în spațiu, a avea acces autonom la spațiu, pentru mine este foarte simplu, înseamnă că trebuie să fim capabili să trimitem unde vrem, când vrem, sateliții pe care îi dorim, inclusiv cei mai sensibili sateliți militari, fără a cere acordul vreunei alte puteri, oricare ar fi ea, și astăzi tocmai am făcut acest lucru”, a subliniat el.

Lansarea fusese întreruptă luni, cu treizeci de minute mai devreme decât era prevăzut, când o supapă de pe una dintre conductele de realimentare a funcționat defectuos. Această supapă este un „dispozitiv greu” care cântărește 150 kg, după cum a explicat atunci Cavaillolès.

Această misiune extrem de simbolică este menită să confirme suveranitatea regăsită a Europei în spațiu, în contextul apropierii dintre Statele Unite și Rusia, notează AFP.

Satelitul CSO-3 (pentru „optical space component”), pe care Ariane 6 l-a plasat pe orbită la 800 km, este destinat să completeze mini-constelația de monitorizare a Pământului pentru Ministerul francez al Apărării și să consolideze capacitățile sale de informații.

Programată inițial pentru luna decembrie, misiunea fusese deja amânată pentru 26 februarie, apoi pentru 3 martie, o practică obișnuită în sectorul spațial.

În Europa, doar Franța și Italia mai dispun de sateliți militari, cinci cu cel lansat joi și, respectiv, doi, în timp ce Statele Unite și China au „sute” de sateliți militari sau civil-militari, potrivit lui Philippe Steininger, autor al cărții „Revolutions spatiales” și consultant al CNES, agenția spațială franceză.

Satelitul CSO-3 aștepta din 2022 să fie lansat; cele două predecesoare ale sale, CSO-1 și CSO-2, fiind trimise pe orbită în 2018 și 2020 de nave spațiale rusești Soiuz.

După ultimul zbor al Ariane 5 în 2023, Ariane 6 a decolat pentru prima dată în iulie 2024. Europenii au fost privați apoi de acces la spațiu timp de mai multe luni, deoarece nu au mai folosit Soiuz de la invazia Ucrainei în 2022.

Cealaltă rachetă ușoară a Europei, Vega-C, și-a reluat zborurile abia în decembrie 2024, după ce a fost la sol timp de doi ani în urma unui accident care a dus la pierderea unor sateliți.

Elon Musk a ales România pentru un proiect unic în lume