MOȘII DE VARĂ 2016. Care este semnificația împărțitului. Evită să faci acest lucru

MOȘII DE VARĂ 2016. Cu această ocazie, în toate bisericile ortodoxe din țară  se oficiază Sfinte Liturghii, urmate de  slujbe de pomenire a tuturor rudelor noastre trecute la viața veșnică : părinții, moșii și strămoșii familiei.

Cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile), orânduită la 50 de zile după Paști, se încheie ciclul Sărbătorilor Pascale.

În Anul Bisericesc există două sâmbete speciale   

Pe parcursul Anului bisericesc (1 septembrie-31 august), în calendarul ortodox sunt menționate două sâmbete dedicate în mod special pomenirii generale a morților și fiecare sâmbătă specială  poartă denumirea de „Moși”.

Prima sâmbătă specială, prăznuită înaintea  Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți- înainte de Postul Paștelui),  este cunoscută sub numele de Sâmbăta Moșilor de Iarnă.

A doua sâmbătă specială, dedicată pomenirii generale a celor adormiți, cunoscută în tradiția populară sub numele de Moșii de Vară sau Moșii Cireșelor este prăznuită sâmbătă, 30 mai, în ajunul sărbătorii populare a Rusaliilor.

Porțile cerului au fost deschise timp de 50 de zile

Tradiția spune că începând din  Joia Mare din Săptămâna Patimilor și până la Rusalii, cerul, raiul și iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele rudelor noastre trecute la viața veșnică au călătorit libere prin locurile unde au trăit. În Sâmbăta Moșilor de vară, sufletele lor sunt triste deoarece trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo și să-i părăsească  pe cei dragi.

De aceea, credința creștină spune că este bine ca sufletele celor adormiți să se întoarcă liniștite în mormintele din care au plecat și să se împace cu această situație. De aceea, rudele celor comemorați trebuie să le facă pomeni și să respecte tradițiile familiei.

Cei trecuți la viața veșnică așteaptă ofrande

Din vremuri imemoriale, se crede că la sărbătoarea moșilor, rudele trecute la viața veșnică așteaptă să primească ofrande și, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposații rămân supărați. Tradiția spune că atât în lumea satelor, cât și în mediul urban ofrandele se împart în special persoanelor sărace și străinilor și nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.

Mâncarea de pomană să fie caldă („aburel”)

Din moși-strămoși, mâncarea caldă dată de pomană este  bine primită, pentru că mirosul ofranselor calde îi satură pe cei trecuți la viața veșnică.

În multe localități din Muntenia, credincioșii împlinesc vechile tradiții, iar masa de pomană caldă se mai numește „aburel” sau „aburi”. În același timp, pomana împărțită pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această comemorare.

Ritualul de comemorare și în cimitire

Ritualul de pomenire împlinit în biserici se continuă în cimitire:    mormintele sunt curățate și împodobite cu flori de tei și cu frunze de nuc. Credincioșii aprind lumânări și aceste surse de lumină sunt lăsate să ardă pe parcursul ritualului de pomenire. La mormintele  celor comemorați se dau de pomană vase de lut, de porțelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei și umplute cu lapte, cu vin sau cu cireșe.

Astfel de  ofrande se mai duc în cimitire și în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită și Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii.

Tradițiile de comemorare sunt diferite în țară

 În Prahova se prepară păsat

În diferite localități din Prahova se împart căni de lut umplute cu vin și împodobite la toartă cu flori de trandafir și de tei.

Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). Această ofrandă tradițională se taie felii, se pune pe frunze de nuc și se împarte săracilor în cimitir. Totodată, ritualul împărțirii bucatelor se împlinește și în familia persoanei comemorate. Gospodinele împart vase cu mâncare, cu păsat, cu vin și cireșe rudelor și vecinilor în memoria celor adormiți.

În Argeș,  gospodarii invită la masă rudele și vecinii

În satele din județul Argeș, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiți întind masa în curtea casei  și o împodobesc cu vase pline cu numeroase bucate. Pe lângă bucatele specifice praznicului, în mijlocul mesei se pun grămezi de cireșe, de flori și de colăcei. Gospodarii învită la masă rudele, prietenii și vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiți în familia sa.

După ce au dat de pomană, gospodarii gustă și ei din cireșe și din celelalte bucate. De asemenea, în multe localități argeșene, se dau de pomană lumânări aprinse, colaci unși cu miere, colivă, vase de lut umplute cu lapte sau cu vin, pâine de casă și mâncare gătită, cireșe, oale mari de lut, pentru ca sufletele morților să aibă din ce să bea apă.  După ce au dat de pomană, gospodarii gustă și ei din cireșe și din celelalte bucate.

În localitățile din Ardeal se „ridică” pomeni

În tot Ardealul se dau de pomană fructe și colaci. În fiecare familie   „se ridică” pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie.

În Moldova se împart plăcinte

În Moldova, credincioșii dau de pomană căni și străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin și cu cireșe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca și în alte zone ale țării. În același timp, gospodinele pregătesc pentru Moșii de vară  bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau cu brânză.

Femeile nu au voie să toarcă

În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toți colacii dați de pomană nu vor ajunge la cei pomeniți, și „se întorc”  în casa celor care i-au dăruit, spune tradiția.