În februarie 1959, un grup de drumeți montani, angajați ai Institutul Politehnic Ural, traversa munții într-o expediție de schi. În seara zilei de 1 februarie, toți cei 9 membri ai expediției ar fi părăsit, din motive necunoscute, corturile și au fost găsiți morți; 6 au înghețat, iar alți 3 au murit (și) din cauza rănilor.
Faptul că una dintre victime nu mai avea limbă, altele nu mai aveau ochi sau sprâncene, dar și relatările că nimeni n-ar fi fost panicat și nu s-ar fi zbătut în momentul morții a alimentat cele mai diverse teorii, de la o întâlnire cu extratereștii sau panică indusă prin infrasunete, până la un atac al temutului om al zăpezilor Yeti sau al unui misterios trib de oameni ai peșterilor.
Nu au lipsit nici scenariile legate de experimente secrete ale Armatei Roșii, mai ales că era perioada de vârf a paranoiei sociale induse de Războiul Rece.
După 62 de ani, un nou studiu pare să pună capăt tuturor controverselor, propunând o explicație mult mai banală: toți cei 9 membri ai expediției au fost surprinși de o avalanșă, potrivit Big Think.
Autorii noului studiu, 2 specialiști de top în domeniul studierii avalanșelor, susțin că a fost vorba de un cumul de factori aparent minori care au dus la producerea tragicului accident.
Misteriosul caz din Ural a alimentat decenii la rând chiar și dispute științifice, În 2016, o comisie oficială rusească a redeschis dosarul și a avansat tot scenariul unei avalanșe, însă acesta n-a fost intens mediatizat, tocmai din cauza unui val de critici care vizau atât concluzia, cât și metodele de lucru.
