Ministrul Mediului, lămuriri despre legea anti-plastic. Ce se întâmplă cu stocurile și cu ce va fi înlocuit plasticul nociv

Controlul, în baza ordonanței de urgență care interzice punerea pe piață a anumitor produse din plastic de unică folosință, se duce la producător și la importator, nu la comerciant, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.

"Controlul se va duce, după apariția ordonanței de urgență, pe capacitățile de producție și pe importuri. Stocurile pot fi epuizate, nu mai pot fi puse pe piață cantități noi. Nu mai pot ieși cantități noi din fabricile din România, nu pot fi importate. Stocurile care astăzi sunt în piață se vor epuiza treptat și vor fi înlocuite treptat cu produse ecologice. Nicăieri în Europa nu a existat o trecere bruscă. Peste tot regula a fost: se interzice punerea pe piață. Din momentul respectiv, stocurile se epuizează treptat. Nu se prevede nicăieri, nici în Directivă, nici în celelalte state membre, amenzi sau taxe suplimentare pentru stocurile care sunt în momentul apariției legislației naționale în piață. Amenzile intervin după apariția ordonanței la producătorii care nu respectă regula - și vor fi amendați - și la importatorii care vor încerca să pună pe piață alte produse. Trebuie să controlăm riguros ca alte cantități să nu intre pe piață", a menționat Barna Tanczos.

El a precizat că "nu vorbim de taxe noi, nu vorbim de taxe, vorbim de informarea consumatorilor, de responsabilizarea consumatorilor, de afișarea acestor prețuri separat, ca să vadă consumatorul că, odată cu hot-dogul, cu băutura răcoritoare, plătește ceva în plus care dăunează naturii și generează deșeu".

"Încet-încet, aceste produse vor fi scoase din uz pentru că se vor consuma, se vor termina acele stocuri. Nu există niciun argument, nicio logică care să ducă la modificarea prețurilor acestor produse. Prețurile produselor alternative sunt diferite, ele vor fi probabil mai scumpe. O farfurie dintr-un produs biodegradabil va fi mai scumpă decât o farfurie din plastic de unică folosință, dar trebuie să știm că din valoarea produsului pe care îl consumăm, care este în ambalajul respectiv, aceste ambalaje reprezentau un procent foarte mic ca preț, deci nu trebuie să afecteze prețul în sine al băuturii răcoritoare. Dacă agenții economici continuă producția, trebuie să exporte în țări din afara UE", a adăugat șeful de la Mediu.

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Executivul a aprobat miercuri, în cadrul Ședinței de Guvern, Ordonanța care interzice punerea pe piață a anumitor produse din plastic de unică folosință.

"Prin adoptarea acestei ordonanțe, completăm noul pachet legislativ pe deșeuri și ne îndeplinim obligațiile asumate, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. De la intrarea în vigoare a ordonanței simple care vizează produsele din plastic de unică folosință, pentru anumite categorii de produse va fi interzisă punerea pe piață, iar pentru altele vor fi aplicate ținte de reducere a consumului. Primele produse de plastic de unică folosință care vor dispărea de pe piață sunt: tacâmurile, paiele, bețișoarele igienice pentru urechi, farfuriile (inclusiv farfurii din carton cu folie de plastic), bețele pentru baloane, recipientele pentru alimente din polistiren, cănile din polistiren, plasticul oxo-degradabil. Aceasta este o măsură firească pe care România trebuia să o adopte, pentru ca, ușor, ușor, aceste produse să dispară din viețile noastre și să fie înlocuite cu altele care nu perturbă mediul. În privința stocurilor de produse de unică folosință pe care comercianții din România încă le mai au, acestea vor putea fi epuizate. Interdicția stabilită prin OUG se referă la punerea pe piață de noi produse de plastic din momentul intrării în vigoare a prezentului act normativ", a spus Barna Tanczos.

Obiectivele ordonanței privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului vizează prevenirea și reducerea efectelor existenței plasticului asupra mediului, în special asupra mediului acvatic și asupra sănătății umane, precum și la promovarea tranziției la o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne. Prin intermediul acestui act normativ se transpune Directiva 904/2019/UE.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, în ceea ce privește reducerea consumului pentru alte bunuri de plastic de unică folosință, până în 2026, în comparație cu 2022, România trebuie să adopte măsuri pentru o reducere ambițioasă și susținută a consumului de produse din plastic de unică folosință.

"Exemple de măsuri sunt: obiective naționale de reducere a consumului (spre exemplu sticle și cutii din plastic, caserole, capace etc.); alternative reutilizabile pentru consumator (spre exemplu ambalaje reutilizabile); interzicerea acordării gratuite de produse de unică folosință", se menționează în comunicat.

Legat de cerințele specifice ale produselor, de la 3 iulie 2024, pot fi introduse pe piață numai recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri care au dopurile/capacele din plastic atașate de ele, în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor.

De asemenea, începând cu 2025, toate sticlele PET introduse pe piață trebuie să conțină plastic reciclat în proporție de cel puțin 25% și, începând cu 2030, procentul crește la cel puțin 30%.

Totodată, marcajul pentru produsele de plastic de unică folosință se aplică obligatoriu, începând cu intrarea în vigoare a ordonanței. Marcajul are ca scop informarea consumatorilor cu privire la prezența plasticului, impactul negativ al acestuia și modul de gestionare corectă a deșeului.

De exemplu, categoria 1 vizează: absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoare de tampoane, șervețele umede și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic, paharele pentru băuturi. În categoria 2 intră produsele din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun.

Ordonanța de urgență vine și cu noi reglementări privind răspunderea extinsă a producătorilor. Astfel, aplicându-se principiul "poluatorul plătește", s-au introdus prevederi legate de scheme de răspunderea extinsă a producătorilor, care să acopere costurile necesare pentru gestionarea și curățarea deșeurilor și pentru măsurile de sensibilizare menite să prevină și să reducă astfel de deșeuri.

Exemple de produse vizate: recipiente pentru alimente; pachete și folii; recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora; pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora; pungi de transport din plastic subțire, șervețele umede; baloane; produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun.

"În ultimii 50 de ani, producția și consumul de plastic au crescut de 20 de ori și, se pare că se va dubla, iar în următorii 20 de ani va depăși 600 milioane tone la nivel mondial. Doar 30% din plasticul din UE - care totalizează 25 milioane de tone anual - este colectat separat și reciclat. Prin urmare, plasticul devine un pericol tot mai mare pentru flora și fauna acvatică, el reprezentând 85% din deșeurile marine întâlnite pe plaje", se mai precizează în comunicat.