Mii de oameni ar muri la București în urma unui cutremur devastator. Numărul clădirilor neconsolidate

Datele reies din documentarul ”Cutremurul vrâncean din 4 martie 1977”, prezentat de INCDFP joi, 3 martie.

INCDFP, împreună cu Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), Rezistența Urbană și Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS), a organizat, joi, simpozionul online ”45 de ani de la cutremurul din 1977. Lecții învățate?!”, în care specialiștii au abordat teme legate de domeniul seismologiei și ingineriei seismice precum: înregistrările seismului din 1977; pagubele din București și restul țării; codurile de proiectare seismică; hazardul și riscul seismic; modalități de reducere a riscului seismic.

Potrivit datelor amintite, expuse de Dragoș Toma-Dănilă, cercetător științific în cadrul INCDFP, astăzi este suficient să vedem starea clădirilor vechi, multe de patrimoniu, din București, dar și din alte orașe precum Buzău, Focșani, Iași, Brăila, Constanța sau Craiova, pentru a înțelege cât de mare este problema vulnerabilității seismice.

Foarte puține clădiri au fost expertizate individual în ultimii 30 de ani și încadrate în clase de risc seismic, conform celor mai recente reglementări tehnice și mai puține fiind consolidate, scrie Agerpres.

Datele relevă că, potrivit listei Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) se află în prezent în București 963 de clădiri încadrate în clase de risc seismic, din care 363 în clasa I de risc seismic. 157 dintre acestea se află în categoria evidențiată ca fiind foarte vulnerabile în 1977, clădiri cu cel puțin cinci nivele, construite înainte de 1941.

Alte 1.533 sunt încadrate în categorii de urgență, conform P100-92 din 1992 - acestea fiind de regulă clădiri care s-ar încadra la clasa I sau II de risc seismic. Pe lângă acestea, sunt și mai multe clădiri vulnerabile care nu au fost expertizate, după cum arată și datele recensămintelor. Conform Recensământului din 2011, în București se aflau cel puțin 31.430 de clădiri rezidențiale construite înainte de 1946, din care 294 având mai mult de patru etaje și cel puțin 26.349 construite între 1946 și 1960, din care 237 având mai mult de patru etaje.

În documentar se precizează că, deși nu toate clădirile din categoriile vulnerabile se vor prăbuși în totalitate la un cutremur vrâncean major, care de altfel ar putea fi și mai puternic decât cel din 1977, având până la 8,1 Mw, pagubele directe vor fi, cel puțin în București, conform estimărilor recente, mai mari decât în 1977, pentru un cutremur similar ca parametri, ele putând fi de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii în ce privește numărul de victime pentru un scenariu nocturn.

La nivel național, proiectul RO-RISK, coordonat de IGSU, având ca responsabili în calculul hazardului și riscului seismic INCDPP, URBAN-INCERC și UTCB, a evidențiat în 2017 faptul că din cele zece hazarde principale analizate la nivel național cutremurul poate avea cel mai mare impact în ceea ce privește pagubele. Cel mai periculos este un cutremur cu magnitudine mai mare din zona Vrancea, care poate afecta mai mult de 50% din teritoriul României, în special zona Moldovei, Munteniei, dar și Oltenia, relevă documentarul.

Potrivit documentului amintit, o parte din scenariile RO-RISK, alături de altele aduse în completare, au fost incluse recent în ediția a doua a Concepției Naționale de răspuns post-seism, document care stă la baza pregătirii eficiente în intervenție.

Alte probleme ale societății actuale, care constituie factori adiționali ce prefigurează un dezastru și mai mare, sunt: modificările neautorizate aduse apartamentelor, care pot afecta structura de rezistență și răspunsul structurii la cutremur; blocajele tipice din trafic, datorate numărului mare de mașini; infrastructura deficitară, inclusiv spitalicească; coordonarea dificilă a entităților publice și private; numărul redus al forțelor de intervenție și revenire la starea de normalitate; educația necorespunzătoare a populației în ce privește reacția la cutremur sau vulnerabilitatea socio-economică, evidențiază documentarul.

În cadrul evenimentului organizat de INCDFP, a fost prezentată aplicația webGIS ”Riscul seismic al Bucureștiului”, iar bucureștenii au fost invitați să participe la turul ghidat ”Bucureștii și cutremurele”, organizat vineri și sâmbătă în Capitală.

Potrivit Institutului pentru Fizica Pământului, pe 4 martie 1977, la ora 21,21 într-o seară de vineri, un cutremur cu o magnitudine Mw de 7,4 a avut loc în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km. Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel național 1.578 de persoane și-au pierdut viața (1.424 în București) și 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București). 32 de clădiri de înălțime mare sau medie s-au prăbușit în capitală. 32.900 de locuințe au fost grav avariate la nivel național, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectați.