Mărturia despre un bolnav care s-a vindecat de cancer. Rugați-vă din suflet

Mă numesc Norocel, sunt din București. Tatăl meu a fost operat de cancer la colon cu metastaza, în 2014. A făcut mai multe reprize de chimioterapie la Spitalul Fundeni, cu pauze. După ultima pauză, de câteva luni, în martie 2016, tomograful ne-a arătat o creștere în mărime și o înmulțire a nodulilor canceroși. Atunci a început din nou chimioterapia, iar noi am început să ne pierdem speranțele. După încă o serie de chimioterapie, în iulie a fost din nou la tomograf.

În perioada în care așteptam rezultatul (cca. 3 săptămâni), l-am descoperit pe sfântul Nectarie la Mănăstirea Radu Vodă. M-am așezat la coadă și, când am îngenuncheat în fata raclei, am simțit o mireasmă puternică, dar care nu era de la crinii și florile din jur. Atunci am simțit ca mireasma venea de la moaștele sfântului. M-a trecut un fior și am putut spune din tot sufletul o scurtă rugăciune pentru tatăl meu. În același timp am avut și o convingere că mă va ajuta. Apoi am revenit la Sfânt în fiecare zi, timp de două săptămâni până la aflarea rezultatului de la tomograf. M-am rugat cu putere, la amândoi sfinții (Sfântul Nectarie și Sfântul Efrem), în fiecare zi, și în perioada asta de două săptămâni am simțit că rugăciunea îmi va fi ascultată. Totuși mireasma puternică am simțit-o doar în prima zi, când am îngenuncheat prima oară, a fost ca o confirmare a prezenței și o bună primire din partea Sfântului Nectarie, făcându-mă să cred, și să vin în continuare, zi de zi.

În noaptea de dinaintea aflării rezultatului, am dormit cu crucea de la gât strâns în mână, toată noaptea. Dimineața m-am trezit foarte ușor și curat, foarte odihnit și bine dispus. Nu îmi aduc aminte de când nu m-am mai trezit într-o stare așa perfectă dimineața, probabil de la sfârșitul copilăriei. Toată viața mea m-am trezit morocănos, indispus, nervos și fără chef de a vedea sau vorbi cu cineva. Invariabil. Indiferent dacă ziua anterioară a fost foarte bună, eu tot nefericit mă trezesc. Însă dimineața aceea nu o voi uita.

A fost ca și când aș fi fost introdus în atmosfera de bucurie ce urmă, ca și o prevestire a veștii bune. Eram atât de convins că am găsit cheia bunei dispoziții, încât i-am spus și tatălui meu cu care mergeam la spital în acea dimineață, eram absolut convins de formula cu crucea strâns în mână, pe timpul nopții. Vreau să vă spun că de atunci dorm mereu cu crucea în mână, însă nu am mai avut nici o dimineață așa de binecuvântată ca aceea.

În sfârșit vă spun și minunea: în dimineața aceea, eram la spital în mijlocul pregătirilor pentru nouă ședință de chimioterapie, adică lăsat rând la coadă, înscriere la camera de gardă, înscriere pe lista de tratament, astfel încât intrasem în rutină obișnuita, fără să mă gândesc și uitând complet de rezultat (dealtfel, nici nu eram sigur că a venit rezultatul). Și atunci a venit tatăl meu, care fusese în celălalt cabinet, pentru documente, și ținea în mâna rezultatul de la tomograf prin care se confirma reducerea mărimii și stagnarea numărului de noduli canceroși. Am simțit atunci semnul de a Dumnezeu și am ridicat ochii spre cer, însă nu mă puteam bucura cu voce tare, aflându-mă între o mulțime de pacienți. Pe lângă bucurie și mulțumire, am avut și senzație de firesc, ca și când era normal să mă ajute Sfântul Nectarie, după atâtea rugăciuni (asta cred că nu este bine, siguranța mea de a primi ceva în schimbul rugăciunilor).

De atunci, am mulțumit sfântului și m-am rugat în continuare, însă fără focul de la început. Acum rugăciunea mea și mulțumirile nu mai sunt arzătoare și nu mă aștept la lucruri bune.

Am înțeles acum că numai rugăciunea cu foc, cu lacrimi în suflet, cu putere, poate face minuni. Rugați-vă din suflet la Sfântul Nectarie și la Sfântul Efrem, și veți primi!

www.ortodoxiatinerilor.ro