Curtea Constituțională a respins sesizarea privind legea care prevedea noile măsuri bugetare

UPDATE 11:30 - CCR a respins sesizarea USR și a Forței Dreptei privind legea care prevede noile măsuri fiscale.

Este ziua decisivă pentru noile taxe! Magistrații de la Curtea Constituțională decid astăzi dacă proiectul care ar trebui să acopere gaura de 42 de miliarde de lei de la bugetul de stat este constituțional.

PROBLEME DE CONSTITUȚIONALITATE ÎN PROIECTUL CU NOILE TAXE
-proiectul reglementează prea multe domenii
-unele măsuri nu asigură predictibilitate
-un al doilea impozit pentru bănci nu ar fi constituțional
-unele norme au caracter retroactiv
-unele norme sunt neclare
SURSA: avizul Ministerului Justiției

Curtea Constituțională dezbate miercuri sesizarea USR și a Forței Dreptei pe legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, act normativ pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.

USR și Forța Dreptei au depus în 29 septembrie, la Curtea Constituțională, sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament. Documentul este semnat și de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină, care, ca urmare a acestui fapt, au fost excluși din grupul parlamentar PNL de la Camera Deputaților.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la acel moment că este dreptul Opoziției să formuleze sesizări la Curtea Constituțională, ulterior anunțându-și intenția de a solicita Curții devansarea termenului de dezbatere a sesizării, idee pe care ulterior a abndonat-o, argumentând că nu ar vrea să pună în niciun fel de presiune pe judecătorii de la CCR.

Contestatarii legii la CCR susțin că legea este ”neconformă cu o serie de articole din Constituția României”  și că nu era necesară adoptarea prin procedura asumării răspunderii

„Proiectul de lege votat, PL-x nr. 546/2023, încalcă flagrant art. 1 alin (3)-(5), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 45, art. 56, art. 61, art. 69 alin. (1), art. 108, art. 114, art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1) și art. 147 din Constituția României”, potrivit sesizării la CCR formulată de USR și Forța Dreptei.

Semnatarii acesteia afirmă că ”modalitatea de adoptare a Legii (...) contravine prevederilor art. 1 alin. (4) și art. 114 din Constituția României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-și angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în condițiile respectării principiului echilibrului și separării puterilor în stat”.

„Posibilitatea Guvernului de legiferare, în calitate de autoritate legislativă delegată, nu poate fi discreționară, această prerogativă nereprezentând un drept care nu este susceptibil de exercitare abuzivă, deoarece, în caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României”, precizează cele două partide în sesizare.

„La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgență”, se mai arată în document.

Potrivit semnatarilor sesizării, „adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat”.

„În contextul actual politic din România, observăm că avem o majoritate consolidată în Parlament, datorată colaborării dintre două partide pentru constituirea Guvernului. Prin urmare, conform jurisprudenței Curții Constituționale, nu era necesară recurgerea la procedura stipulată de articolul 114 din Constituție”, conform sursei citate.

„Prin urmare, chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiții, oportunitatea și conținutul inițiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, și nu Curții Constituționale ca garant al supremației Legii fundamentale”, mai spune semnatarii sesizării.

Aceștia afirmă că „validitatea actului normativ în discuție nu este conformă cu principiile constituționale”.

„Sub pretextul elaborării unui proiect de lege asupra căruia Guvernul să-și angajeze răspunderea, au fost inserate modificări care, în esență, au valoare și impact de reformă, de program de guvernare. Așa fiind, ar fi fost imperativ, din punct de vedere juridic și constituțional, ca aceste modificări să fie prezentate și adoptate sub forma unei reforme dacă asta se dorea, cu toate consultările și evaluările de impact necesare. S-a ajuns astfel la realizarea unor modificări legislative de amploare, complexe, creând un context de ambiguitate și neconstituționalitate, promovate sub numele de «proiect de lege»”, mai indică documentul USR și al Forței Dreptei.

Semnatarii sesizării se referă și la faptul că „modalitatea de adoptare a Legii (...) contravine prevederilor art. 114 din Constituția României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-și angaja răspunderea asupra unui proiect de lege unitar”.

În plus, aceștia critică și încălcarea principiului legalității și se referă la faptul că legea „aduce atingere principiului previzibilității, securității juridice și clarității normelor”.

Fostul președinte al Curții Cobstituționale Augustin Zegrean: Sunt multe probleme pe care și eu le-aș fi atacat

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a afirmat că legea pentru care premierul Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament ”are mici șanse să meargă mai departe în forma aceasta”. Zegrean consideră că ”sunt lucruri care nu trebuiau scrise în această lege” și s-a referit inclusiv la procedura asumării răspunderii. ”Sunt multe probleme pe care și eu le-aș fi atacat”, a mai transmis Zegrean.

"Pe fond, sigur că sunt multe probleme pe care și eu le-aș fi atacat, dacă aș fi făcut politică la ora asta, pentru că sunt lucruri care nu trebuiau scrise în această lege. Și nu neapărat pe fond, chiar pe formă dacă vorbim, pentru că în Constituție scrie că Guvernul poate să-și asume răspunderea pe un proiect de lege, nu pe un proiect de 70 de legi. Această lege pe care și-au asumat răspunderea este mai degrabă sau ar putea fi considerată un program de guvernare, decât un proiect de lege”, a declarat  Augustin Zegrean.

Acesta a precizat că un program de guvernare ”nu în felul ăsta se aprobă de către Parlament”.

”Deci, pe articolul 114 nu se încadrează, ce au făcut ei nu este în spiritul articolului 114 din Constituție referitor la asumarea răspunderii Guvernului", a adăugat fostul președinte al CCR.

El mai aduce un argument: "Legile fiscale intră în vigoare după altă lege care este în vigoare, Codul Fiscal, legile fiscale intră în vigoare la șase luni de la adoptare sau de la începutul anului următor. Nici aceasta nu s-a respectat".