Liderii Coaliției PNL - USR PLUS - UDMR au depus la Parlament lista miniștilor. Cum arată PROGRAMUL de guvernare - DOCUMENT

După depunerea listei și a programului de guvernare, Birourile permanente ale celor două Camere ar urma să se reunească în ședință comună pentru a stabili calendarul în comisii și plenul reunit, urmând să înceapă audierea candidaților pentru posturile de miniștri în comisiile de specialitate. Premierul desemnat, Florin Cîțu, estima marți seara că votul de învestire în plenul reunit ar putea avea loc miercuri, în jurul orei 18.00, după care va putea avea loc prima ședință a noului Guvern.

Ce și-a propus să facă viitorul guvern

Educația reprezintă șansa pe care fiecare stat și-o acordă pentru viitor, iar fără educație o țară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea și nici prosperitatea, afirmă reprezentanții coaliției în programul de guvernare pentru care vor cere miercuri votul de încredere al Parlamentului.

“România Educată este indispensabilă unei Românii puternice și prospere. România trebuie să fie țara în care fiecare cetățean își găsește șansa de a-și îndeplini potențialul, plecând de la accesul echitabil la o educație de calitate. Însă, pentru ca educația să reprezinte fundația solidă pentru o societate democratică și modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluțiile la provocările actuale, precum și strategia pentru adaptarea la viitor. Baza de plecare pentru construcția în educație pentru perioada 2021 – 2024 este operaționalizarea și implementarea proiectului România Educată, acest deziderat fiind
inclus și în Strategia Națională de Apărare a Țării, adoptată de Parlament”, se arată în documentul citat de Agerpres.

La capitolul Educație, Programul de guvernare își propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Național “România Educată” propus de președintele Klaus Iohannis.

Pentru operaționalizarea acestei viziuni, Guvernul își propune să susțină creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării.

Sunt prioritare următoarele obiective cu rol de reglementare a sistemului:

- revizuirea cadrului normativ național pentru a oferi coerență, predictibilitate și stabilitate sistemului care să garanteze preluarea drepturilor câștigate și prezente în legislația în vigoare pentru învățământul în limbile minorităților naționale cât și
debirocratizarea în vederea ușurării procesului de înființare de unități școlare preuniversitare și universitare;

- reforma carierei didactice; regândirea și flexibilizarea formării inițiale pe baze solide, mai ales prin activități practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experiență, dar și modele de bună practică din țară și din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel național și comunitar; implementarea unor politici meritocratice de salarizare; schimbarea modului de evoluție în carieră și diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans și inter disciplinare;

- regândirea și profesionalizarea guvernanței sistemului de educație în concordanță cu reforma administrației publice;

 - crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educație, atât la nivel central, cât și local și corelarea cu sistemul de finanțare; corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internațional care au scopul de a măsura cât de
bine sunt pregătiți elevii să facă față provocărilor vieții active sau vieții educaționale;

- digitalizarea procesului educațional și interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educațional, cât și în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi Campus pentru toate școlile și universitățile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătățirea competențelor digitale atât pentru elevi, cât și pentru profesori;

- programe de incluziune socială și oferirea de șanse egale la educație pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii și a analfabetismului funcțional;

- crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional și vocațional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învățământul profesional redevine un nod esențial al legăturii educației cu piața muncii, nemaifiind considerat o opțiune negativă a
candidaților;

- profesionalizarea managementului unităților și instituțiilor de învățământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerența și competența în procesul de conducere a acestora;