În acest moment, din factura pe care o plăteşte un consumator casnic la energie, care nu are nevoie de mai mult de 100 kWh pe lună, doar 20% din preţul final este reprezentat de energia pură, restul sunt fel şi fel de taxe sau tarife, cel mai important fiind cel de distribuţie, reglementat.
Într-o lună de zile, pentru jumătate dintre consumatorii casnici de energie factura finală se va dubla, cel puţin, pentru că energia pură va fi cumpărată la preţul pieţei şi va ajunge la o pondere de circa 50% din factura finală.
Factura la energie este unul dintre cele mai complexe documente cu care interacţionează un consumator fizic din cauza numărului foarte mare de elemente care intră în componenţa acesteia. Dincolo de energia pură, factura conţine tarifele de transport, datorate operatorului sistemului naţional, Transelectrica, tarifele de distribuţie, care sunt reglementate şi sunt pentru operatorii de distribuţie de energie, dar şi contribuţii cum ar fi certificatele verzi, care sunt mecanismul prin care România a sprijinit dezvoltarea energiei verzi din primul val regenerabil (2009-2014), contribuţia pentru cogenerare, care ar fi trebuit să se vadă în investiţii în centrale performante de energie, acciza sau TVA-ul.
În acest moment, de exemplu, un consumator casnic care nu are nevoie de mai mult de 100 kWh pe lună, caz în care se află aproape jumătate dintre cei 9 milioane de consumatori de energie din România, plătesc un preţ final de 0,68 lei/kWh, preţ în care sunt incluse absolut toate taxele şi tarifele.
