Judecătorul Stan Mustață, de la Curtea de Apel București, este suspectat că ar fi cerut bani în dosarul ICA, dar și în alte cauze pe care le avea în soluționare, printre acestea fiind și cel în care Mihai Stoica cere anularea condamnării, au declarat marți, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Potrivit surselor citate, judecătorul Stan Mustață ar fi pretins bani, dar și bunuri, în mai multe dosare penale pe care le avea în soluționare, atât cauze simple, cât și complexe, între care ar fi și dosarul în care sunt judecați Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi și alte 11 persoane, pentru fapte de corupție privind modul de privatizare a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Un alt dosar în care se suspectează că Stan Mustață ar fi pretins bani este cel în care Mihai Stoica a formulat o contestație în anulare în cazul condamnării primite în dosarul transferurilor de jucători. Magistratul Stan Mustață, care judeca cererea lui Mihai Stoica, a declarat contestația în anulare ca fiind admisibilă în principiu și a amânat judecarea cauzei pentru 23 mai.
Judecătorul Stan Mustață este cel care în urmă cu mai mulți ani a dispus arestarea lui Ovidiu Tender și care i-a eliberat pe Dan Stroe, fost director general adjunct și, respectiv, fost director de achiziții în cadrul ANAF, precum și pe Octavian Grecu, zis "Butoane", în dosarul în care sunt cercetați alături de Sorin Blejnar și omul de afaceri Radu Nemeș, pentru fapte de evaziune fiscală cu produse petroliere.
Judecătorul Stan Mustață, unul dintre magistrații din completul de la Curtea de Apel București care judecă dosarul ICA, în care este acuzat Dan Voiculescu, a fost ridicat, marți dimineață, de procurorii DNA, fiind suspectat de luare de mită, potrivit unor surse judiciare.
Sursele citate au precizat că judecătorul Stan Mustață a fost ridicat din biroul său de la Curtea de Apel București, urmând să fie audiat.
Judecătorul Stan Mustață trebuia să judece, marți, împreună cu un alt magistrat, apelurile formulate în dosarul în care Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi și alte 11 persoane sunt acuzați de fapte de corupție privind modul de privatizare a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
La termenul din 8 aprilie, judecătorul Stan Mustață a formulat o cerere de abținere. Judecătorul arăta că, în urma unor materiale de presă "neadevărate", în care se relatează presupuse interese ale sale în acest dosar, formulează cererea de abținere, pentru eliminarea oricăror dubii sau suspiciuni. Cererea a fost respinsă, astfel că Stan Mustață a continuat să judece acest dosar.
În 26 septembrie 2013, Tribunalul București l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanța a constatat că a fost împlinit termenul de prescripție specială și a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracțiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, a influenței și autorității date de această calitate în scopul de a obține, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiș, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu și Flavius Adrian Pop au fost condamnați la șase ani de închisoare cu executare. Instanța a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu și Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnișoru, instanța a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.
Sentința a fost contestată la Curtea de Apel București, care va da o decizie definitivă în acest dosar.
Dan Voiculescu și alte 12 persoane au fost trimiși în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție susțin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.
