Președintele Klaus Iohannis a reiterat, astăzi, în cadrul întâlnirii cu omologul german, Frank Steinmeier, așteptările României privind aderarea la spațiul Schengen. În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne cuprinde 26 de țări (22 de state membre ale Uniunii Europene și 4 state asociate), care aplică acquis-ul Schengen în integralitate. Apartenența țării noastre la această zonă ar înseamnă, pe lângă simplificarea călătoriilor pentru cetățenii români, și o oportunitate pentru economia și companiile din țară în a profita de avantajele pieței comune europene.
"Am reiterat așteptările legitime ale țării noastre privind aderarea la spațiul Schengen, exprimând încrederea că vom putea conta pe sprijinul Germaniei pentru identificarea, în cel mai scurt timp, a unei soluții", a spus Iohannis, în conferința comună de presă susținută alături de omologul său german, relatează Agerpres.
Șeful statului a mai arătat că relațiile bilaterale dintre România și Germania este foarte puternică și are perspective foarte bune, în pofida perioadei actuale dificile, marcate de multiple provocări, mai ales cele legate de securitate.
"Legăturile noastre economice sunt foarte strânse, Germania fiind, de mulți ani, primul partener comercial al României și al treilea investitor în economia românească. Am evocat în cadrul întâlnirii noastre puntea solidă dintre cele două țări, care este reprezentată pe de o parte de comunitatea românească din Germania, pe de cealaltă parte de cea a etnicilor germani din România", a arătat Iohannis.
Șeful statului a subliniat, astfel, că România dorește aprofundarea cooperării cu Germania în domeniul securitar la Marea Neagră, inclusiv în pregătirea Summitului NATO de la Madrid.
Președintele Iohannis i-a mulțumit omologului său german pentru participarea țării sale la asigurarea poliției aeriene întărite pentru România.
Legat de situația economică la nivel european, în special din perspectiva impactului conflictului din Ucraina, Klaus Iohannis a afirmat: "Uniunea va trebui să valorifice toate mecanismele de care dispune pentru a reduce acest impact și a-și consolida reziliența economică. Am evidențiat faptul că România dorește să își asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene privind diversificarea aprovizionării cu gaze naturale. Așa cum am mai spus, este necesară optimizarea infrastructurii și creșterea capacităților europene de producție energetică, precum și asigurarea rezilienței energetice pe termen lung, inclusiv printr-o tranziție verde sustenabilă din punct de vedere socio-economic".
