Iohannis atacă la CCR legea care pedepsește incitarea la ură și discriminarea, votată de toate partidele. Ce reclamă Președintele

Potrivit șefului statului, din actul normativ lipsesc criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracțiune.

Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal transpune și art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.

"Considerăm că, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) și alin. (5), art. 20 alin. (2) - prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și celor ale art. 147 alin. (4) din Constituție", se arată în sesizare.

Președintele Iohannis precizează că soluția legislativă criticată aduce atingere atât principiului previzibilității și clarității normelor.

"Considerăm că, în vederea respectării principiului legalității ce guvernează dreptul penal, consacrat chiar în primul articol din Codul penal, dar și în scopul protejării efective a grupurilor minoritare din România în fața discursului instigator la ură, violență și discriminare era necesară includerea în mod expres în conținutul normativ al reglementării a unor criterii în textul ce va incrimina infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare. Numai astfel se va putea realiza o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, pentru a se asigura înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite și crearea unei practici judiciare neunitare în materie de tragere la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 369 din Codul penal. În aparență, inexistența oricăror criterii în conținutul normei de incriminare poate conduce la concluzia că această infracțiune vizează orice fel de criteriu; în realitate, această imprecizie în reglementare lasă loc subiectivismului și arbitrariului în aplicare. În plus, lipsa de previzibilitate a normei nu permite destinatarului normei o corectă raportare la sfera de aplicare a infracțiunii, ceea ce conduce la insecuritate juridică", se mai arată în sesizarea la CCR.

De asemenea, se menționează că din perspectiva realizării obligației de transpunere în legislația internă primară a Deciziei-cadru 2008/913/JAI, necesitatea includerii în conținutul normativ al art. 369 din Codul penal a rațiunilor pe baza cărora sunt protejate anumite categorii de persoane sau un membru al unei categorii de persoane face cu atât mai necesară existența unor criterii explicite.

"Transpunerea în legislația internă a articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI - ce prevede ca autorul instigării publice la violență să aibă un motiv de discriminare - ar fi presupus cel puțin diferențierea infracțiunilor rasiste și xenofobe de alte infracțiuni, așa cum ar impune transpunerea actului european menționat. Or, prin absența oricăror criterii din cele la care face referire actul european a cărui transpunere se urmărește - respectiv: criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică - noile prevederi ale art. 369 din Codul penal dobândesc un caracter general, vag, lipsit de claritate și previzibilitate", se mai arată în sesizarea la CCR.

Șeful statului precizează că norma criticată, deși are un caracter general și în consecință o arie mare de acoperire, în absența oricăror criterii, nu reprezintă o dispoziție legală clară și cuprinzătoare, în sensul cerut de actul european, fiind susceptibilă de a genera în practica organelor judiciare interpretări diferite și de a da naștere la impredictibilitate, soluții neunitare ori reacții diferite ale autorităților publice însărcinate cu combaterea fenomenului infracțional motivat de ură. Corelativ, cetățenii vor întâmpina dificultăți în interpretarea și înțelegerea normei, cu consecințe pe planul adaptării propriei conduite.

Iohannis mai arată că necesitatea includerii unor criterii în conținutul normativ al art. 369 din Codul penal este subliniată și prin Raportul privind România al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) din cadrul Consiliului Europei (al cincilea ciclu de monitorizare) adoptat pe 3 aprilie 2019 și publicat în data de 5 iunie 2019.

"Formularea propusă prin norma criticată, prin maxima ei generalitate, nu numai că nu permite distingerea infracțiunilor ce sancționează rasismul și xenofobia de alte fapte care au ca motiv ura, dar creează și insecuritate juridică prin faptul că atât cetățenii, cât și autoritățile însărcinate cu combaterea acestui tip de fenomen infracțional sunt liberi să aplice, în realitate, propriul cod de valori", se menționează în sesizare.

Șeful statului precizează și că actul normativ adoptat nu respectă nici cerințele legale privind integrarea sa în ansamblul legislației și corelarea cu tratatele internaționale la care România este parte.

"Apreciem că legea criticată este contrară dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, deoarece încalcă principiul securității juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la statul de drept și la respectarea Constituției și a legilor, soluției instituite de legiuitorul constituant la art. 20 alin. (2) prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală", se mai arată în sesizarea la CCR.

Citește și: ”ÎNCHISOARE pentru incitarea la violență, ură sau discriminarea unei persoane - lege ADOPTATĂ”

Șeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituționalitate și să constate că Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal este neconstituțională, potrivit Agerpres.