Până de curând, se considera că îmbătrânirea creierului începe de la 60 de ani. Există studii, însă, care reduc considerabil acest prag până la 45 de ani. Femeile sunt mai predispuse la îmbătrânirea prematură a creierului decât bărbaţii.
Ce putem face?
Sfatul specialiştilor este cât se poate de clar: dacă vrei să încetineşti procesul de îmbătrânire trebuie să ai grijă de creierul tău. Îmbătrânirea organismului ţine de modul în care îmbătrâneşte creierul. Tocmai de aceea este important să cunoaştem cauzele îmbătrânirii cerebrale premature.
“Există un cumul de factori, iar stilul de viaţă este cel mai impotant. Hipertensiunea arterială, fibrilaţia atrială, dislipidemia, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de băuturi alcoolice sau substanţe stimulante ale sistemului nervos central, suprasolicitarea intelectuală, stresul, disfuncţiile hormonale, traumatismele craniocerebrale, sunt tot atâtea motive care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplesticităţii (SSNN).
Cele mai importante cauze ale îmbătrânirii
Stresul şi stilul de viaţa sunt printre cele mai importante cauze ale îmbătrânirii premature a creierului, munca excesiva la birou, timpul alocat somnului, alimentaţia necorespunzătoare sau lipsa cititului pot fi factori care duc la îmbătrânirea creierului, care devine astfel mai vulnerabil în faţa stresului.
“Este complet nerecomandat să utilizezi mult mai mult imaginile decât cuvântul. Acestea solicită alte tipuri de circuite şi sărăceşte componenţa cognitiv imaginativă “ a completat Dafin Mureşanu.
Există semne care ar trebui să ne dea de gândit. De exemplu, dacă tulburările de memorie, concentrare, atenţie, sunt prea dese, dacă este dificil de respectat un program prestabilit, dacă nu ne amintim unele nume proprii, ne putem gandi la o îmbătrânire cerebrală precoce. “Ea trebuie evaluată şi tratată de un specialist, pentru că fiecare dintre noi îmbătrânim diferit, în funcţie de stilul de viaţă propriu ” a mai adăugat preşedintele SNR.
La nivel mondial există o preocupare continuă pentru starea de bine a creierului. Şi în România, acest subiect îi preocupă pe specialişti, unul dintre evenimentele de marcă cu această temă având loc în aceste zile la Cluj Napoca. Este vorba despre un eveniment ştiinţific şi educaţional medical de amploare - RoNeuro Brain Days, care va găzdui a cincea ediţie a Cursului European de Neuroreabilitare ce se desfasoară în perioada 1-4 Iunie 2015, în Cluj-Napoca, Amfiteatrul “Gheorghe Marinescu” al Universităţii de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”.
1 european din 3 are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice
În plus, conform specialiştilor, nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că 1 european din 3 are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă.
Şi în Romania, incidenţa bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular cerebral (AVC). Urmatoarele locuri sunt ocupate de boalile Alzheimer şi Parkinson.
“România se află printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vascular cerebrale. În plus, îmbătrânirea populaţiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările neurocognitive, ce au drept consecinţă finală, demenţa. Pentru toate acestea şi multe altele cercetarea încearca să vină cu soluţii practice” a completat prof dr. Dafin Mureşanu.
