Îmbătrânirea prematură a creierului poate fi prevenită. Ce trebuie să facem?

Până de curând, se considera că îmbătrânirea creierului începe de la 60 de ani. Există studii, însă, care reduc considerabil acest prag până la 45 de ani. Femeile sunt mai predispuse la îmbătrânirea prematură a creierului decât bărbații.

Ce putem face?

Sfatul specialiștilor este cât se poate de clar: dacă vrei să încetinești procesul de îmbătrânire trebuie să ai grijă de creierul tău. Îmbătrânirea organismului ține de modul în care îmbătrânește creierul. Tocmai de aceea este important să cunoaștem cauzele îmbătrânirii cerebrale premature.

“Există un cumul de factori, iar stilul de viață este cel mai impotant. Hipertensiunea arterială, fibrilația atrială, dislipidemia, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de băuturi alcoolice sau substanțe stimulante ale sistemului nervos central, suprasolicitarea intelectuală, stresul, disfuncțiile hormonale, traumatismele craniocerebrale, sunt tot atâtea motive care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce”, a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu, președinte al Societății de Neurologie din România (SNR) și președintele Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplesticității (SSNN).

Cele mai importante cauze ale îmbătrânirii

Stresul și stilul de viața sunt printre cele mai importante cauze ale îmbătrânirii premature a creierului, munca excesiva la birou, timpul alocat somnului, alimentația necorespunzătoare sau lipsa cititului pot fi factori care duc la îmbătrânirea creierului, care devine astfel mai vulnerabil în fața stresului.

“Este complet nerecomandat să utilizezi mult mai mult imaginile decât cuvântul. Acestea solicită alte tipuri de circuite și sărăcește componența cognitiv imaginativă “ a completat Dafin Mureșanu.

Există semne care ar trebui să ne dea de gândit. De exemplu, dacă tulburările de memorie, concentrare, atenție, sunt prea dese, dacă este dificil de respectat un program prestabilit, dacă nu ne amintim unele nume proprii, ne putem gandi la o îmbătrânire cerebrală precoce. “Ea trebuie evaluată și tratată de un specialist, pentru că fiecare dintre noi îmbătrânim diferit, în funcție de stilul de viață propriu ” a mai adăugat președintele SNR.

La nivel mondial există o preocupare continuă pentru starea de bine a creierului. Și în România, acest subiect îi preocupă pe specialiști, unul dintre evenimentele de marcă cu această temă având loc în aceste zile la Cluj Napoca. Este vorba despre un eveniment științific și educațional medical de amploare - RoNeuro Brain Days, care va găzdui a cincea ediție a Cursului European de Neuroreabilitare ce se desfasoară în perioada 1-4 Iunie 2015, în Cluj-Napoca, Amfiteatrul “Gheorghe Marinescu” al Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”.

1 european din 3 are probleme sau suferă de afecțiuni neurologice și psihiatrice

În plus, conform specialiștilor, nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creștere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că 1 european din 3 are probleme sau suferă de afecțiuni neurologice și psihiatrice, de la insomnie până la demență.

Și în Romania, incidența bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular cerebral (AVC). Urmatoarele locuri sunt ocupate de boalile Alzheimer și Parkinson.

“România se află printre țările cu cel mai mare risc de accidente vascular cerebrale. În plus, îmbătrânirea populației aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările neurocognitive, ce au drept consecință finală, demența. Pentru toate acestea și multe altele cercetarea încearca să vină cu soluții practice” a completat prof dr. Dafin Mureșanu.