_fad5e3366b.jpg)
Guvernul României a făcut un pas decisiv în securizarea finanțării pentru Autostrada Sibiu-Pitești prin aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea unui împrumut de 500 de milioane de euro. Această sumă, acordată de Banca Europeană de Investiții (BEI), reprezintă a doua tranșă dintr-un pachet financiar total de un miliard de euro dedicat exclusiv acestei artere vitale. Fiind prima autostradă care va străpunge Munții Carpați, proiectul este considerat coloana vertebrală a infrastructurii rutiere naționale, având misiunea istorică de a conecta definitiv Transilvania de sudul țării și de portul Constanța.
Mecanismul de finanțare și condițiile de rambursare
Fondurile puse la dispoziție de BEI vor putea fi accesate pe o perioadă de 36 de luni, în tranșe de minimum 50 de milioane de euro, acoperind până la jumătate din costul total al proiectului. Este important de menționat că această finanțare vizează strict lucrările de construcție, excluzând cheltuielile cu TVA sau costurile aferente exproprierilor. Flexibilitatea acordului permite autorităților române să negocieze condițiile de dobândă la momentul tragerii fiecărei tranșe, oferind totodată perioade generoase de rambursare, care pot ajunge până la 27 de ani. Acest suport financiar extern vine să completeze bugetul impresionant de aproximativ 1,83 miliarde de euro deja alocat din fonduri europene nerambursabile.
Un coridor strategic pentru transportul european
Importanța Autostrăzii Sibiu-Pitești depășește granițele naționale, fiind un segment critic al Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T). Cu o lungime totală de 122 de kilometri, drumul de mare viteză este divizat în cinci secțiuni strategice, de la Sibiu la Boița și până la conexiunea finală cu Piteștiul. Prin finalizarea acestui coridor, estimată de autorități pentru anul 2028, România va reuși să elimine unul dintre cele mai mari blocaje de pe harta rutieră europeană, facilitând un flux comercial mult mai rapid între centrul Europei și zona Mării Negre.
Sub coordonarea Ministerului Transporturilor și a CNAIR, lucrările pe cele cinci secțiuni avansează în ritmuri diferite, cele mai mari provocări tehnice fiind concentrate pe loturile montane dintre Boița, Cornetu și Tigveni. Proiectul de lege urmează acum traseul parlamentar pentru dezbatere și adoptare finală, pasul necesar pentru ca primele sume din acest nou împrumut să poată fi injectate direct în șantierele de pe traseu. Succesul acestui proiect nu va însemna doar o reducere drastică a timpului de parcurs între Sibiu și București, ci și o creștere semnificativă a siguranței rutiere pe una dintre cele mai periculoase rute actuale din România.
