Schimbarea vine pe fondul unei Europe marcate de tensiuni tot mai vizibile cu Rusia și de apeluri repetate din partea Washingtonului pentru creșterea investițiilor în apărare.
„Forța descurajează agresiunea. Slăbiciunea o invită”, a declarat Merz în primul său discurs în fața Parlamentului german în calitate de cancelar, conturând direcțiile strategice ale noii coaliții de guvernare. Printre măsurile anunțate se află și introducerea unui nou serviciu militar voluntar, semn al intenției de a lărgi baza de pregătire militară a populației.
O Europă confruntată cu realitățile post-2022
Declarațiile lui Merz reflectă o schimbare de paradigmă în politica germană de securitate, marcată timp de decenii de reținere față de orice formă de reînarmare accelerată – o reținere născută din lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial. Totuși, invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, a forțat Berlinul să își regândească poziția.
Germania a majorat semnificativ bugetul alocat apărării, contribuind totodată cu asistență militară considerabilă pentru Ucraina. Într-un gest cu valoare simbolică și strategică, forțele armate germane au fost dislocate pentru prima dată, în mod permanent, în apropierea graniței cu Rusia, în Lituania – o desfășurare care ar urma să devină complet operațională până în 2027.
Potrivit datelor furnizate de Global Firepower, Bundeswehr-ul numără în prezent aproximativ 181.600 de militari activi. În cadrul Uniunii Europene, Germania se clasează pe locul trei în ceea ce privește capacitatea militară generală, după Franța și Italia. La nivelul NATO, ocupă poziția a șasea, după SUA, Marea Britanie, Franța, Turcia și Italia.
O presiune externă și internă pentru reconfigurarea forțelor
Schimbarea direcției militare vine și ca răspuns la solicitările tot mai vocale din partea administrației americane, în special în perioada președinției Trump, ca statele europene să își asume o cotă mai mare din responsabilitatea apărării colective. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a reiterat recent așteptarea ca membrii NATO să aloce până la 5% din PIB pentru apărare – o țintă pe care Washingtonul susține că o va respecta, dar care este departe de a fi atinsă în majoritatea capitalelor europene.
„Este mai mult decât justificat ca cea mai populată și economic cea mai puternică țară din Europa să își asume acest rol”, a spus Merz, citat de Politico. „Prietenii și partenerii noștri nu doar că se așteaptă la acest lucru din partea noastră, ci îl cer explicit.”
Ucraina și dilema participării directe
Chiar dacă Merz a subliniat sprijinul ferm al Germaniei pentru Ucraina, el a exclus clar posibilitatea ca Berlinul să devină parte directă în conflict. În același timp, a avertizat că rezultatul războiului va determina dacă „dreptul internațional și ordinea bazată pe reguli vor mai conta în Europa și în lume, sau dacă se va impune legea forței și a tiraniei”.
Declarațiile sale marchează o aliniere mai clară la poziția statelor baltice și a Poloniei, care cer de ani de zile o abordare mai hotărâtă față de Rusia, dar ele pot provoca neliniște în unele segmente ale societății germane, unde memoria trecutului militar rămâne puternică.
Reconfigurarea Bundeswehr-ului, într-o perioadă în care multe țări europene se confruntă cu inflație, criză energetică și presiuni sociale, va ridica inevitabil întrebări privind prioritățile bugetare și sustenabilitatea politică a acestui nou curs. Totodată, ea poate semnala și o redesenare a balanței de putere în interiorul Uniunii Europene, în care Germania își asumă din nou un rol de lider strategic, nu doar economic.
