Anchetatorii i-au pus sub sechestru toate proprietăţile identificate dar şi ale complicilor, căci paguba totală a statului depăşeşte 53 milioane lei.
Încrengătură de firme
Ancheta, începută de procurorii DIICOT în 2015, a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor la finele anului 2022, şi priveşte afaceri derulate de milionar cu firme "fantomă" în perioada 2011 - 2015.
Concret, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Parchetul Bihor, între 4 ianuarie 2011 şi 4 martie 2015, în calitate de administrator al grupului Leonardo, Panea a înregistrat în evidenţele contabile şi fiscale 705 facturi fictive. Documentele priveau achiziții de bunuri - încălțăminte, marochinărie, îmbrăcăminte, accesorii - nereale, de la 5 firme cu sediul în Bucureşti şi una cu sediul în Oradea, care, la rândul lor, pentru a pentru a crea o aparență de legalitate, au declarat în mod fictiv achiziții de la alte societăți de pe teritoriul național cu comportament de tip fantomă.
"În realitate, cele 705 facturi au fost înregistrate în scopul de a sustrage cele trei societăţi comerciale deţinute de inculpat de la plata taxelor datorate, prejudiciind în acest mod bugetul consolidat al statului cu suma totală de 26.579.381 lei, reprezentând TVA dedus nelegal", se menţionează în informare.
Firme fantomă
Mărfurile menţionate în cele 705 facturi au existat în realitate, însă au fost comercializate direct fie de la furnizorii intracomunitari din Italia ai firmelor deţinute de Panea, fie din complexul Dragonul Roşu din Bucureşti, fără documente de provenienţă.
"Circuitul documentelor s-a realizat prin interpunerea celor 6 societăți de tip conductă (administrate de cetăţeni români şi libanezi-complici în cauză), care la rândul lor se aprovizionau cu facturi de la societăţi cu comportament de tip fantomă, care declarau achiziții intracomunitare de la furnizorii din Italia”, arată informarea.
Scopul urmărit a fost acela ca societăţile lui Panea să-şi poată deduce TVA, mai spun procurorii, arătând că acesta vindea mărfurile aduse "la negru", prin magazinele proprii.
Listă lungă de inculpaţi cu persoane din Liban
Pentru uriaşa pagubă, procurorii au dispus vineri, inculparea lui Panea pentru evaziune fiscală, dar şi a complicilor săi, afacerişti români, libanezi şi sirieni - Ioan Chiriţoiu, George Pârcălab, Lakkis Naji, Matar MHD Khir, El Lakkis Ali, Matar Ali, Mattar Hassa -, care sunt acuzaţi de complicitate la evaziune fiscală.
Totodată, anchetatorii au dispus instituirea de sechestre asiguratorii pe proprietăţile deţinute de inculpaţi.
"În perioada 15-17 noiembrie 2023, au fost aplicate sechestre pe 3 clădiri nerezidenţiale, 1 apartament, o vilă de locuit, 2 spaţii comerciale şi 19 terenuri situate în Bihor, Giurgiu, Ilfov, Constanţa, Prahova, Călăraşi, Bucureşti, în valoare totală de circa 48 milioane lei", se arată în comunicatul procurorilor.
Cercetările s-au realizat cu sprijinul poliţiştilor Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice.
Prejudiciu uriaș la bugetul de stat
Un alt comunicat, al Poliției Bihor, precizează că în acest dosar prejudiciul total, cel imputat tuturor inculpaților din dosar, este dublu decât cel reținut lui Panea.
„Prejudiciul cauzat astfel bugetului consolidat al statului, de către bărbatul de 53 de ani (Florin Panea - n.r.), este de 26.579.381 de lei, reprezentând TVA dedusă nelegal, iar prejudiciul total cauzat astfel bugetului de stat este de 53.158.762 de lei”, se arată în informarea IPJ Bihor, diferenţa reprezentând paguba provocată bugetului public de complicii afaceristului.
Poliţiştii au descris şi mecanismul fraudei, arătând că Panea a interpus cele şase firme în tranzacţiile intracomunitare de încălţăminte şi accesorii de încălţăminte, formând, totodată, şi un circuit fictiv de documente, ca să poată crea taxă pe valoare adăugată deductibilă şi să se poată sustrage de la plata TVA rezultată din valorificarea mărfurilor provenite din respectivele achiziţii intracomunitare.
"Astfel, ar fi fost întocmite în fals mai multe documente justificative, care ar fi fost înregistrate, ulterior, în contabilitatea societăţilor beneficiare, iar din sumele de bani rezultate, o parte ar fi fost reintrodusă în circuitul comercial, iar o altă parte ar fi fost transferată în mod repetat, prin mai multe conturi bancare, aparţinând societăţilor implicate în circuit. În final, sumele ar fi fost retrase de reprezentanţii legali ai societăţilor, direct de la bancă sau prin ATM-uri, folosindu-se ca justificare explicaţii şi documente fictive", se arată în comunicatul Poliţiei Bihor, precizându-se, totodată, că proprietăţile pe care s-au pus sechestru, 7 imobile şi 22 terenuri, sunt ale 4 persoane fizice și 2 persoane juridice.
Tunul Leonardo
Milionarul orădean a dat uriaşul tun la scurt timp după ce, în 2010, statul i-a şters datorii de peste 300 milioane lei, în cadrul unui program de redresare aprobat după ce firma Leonardo a cerut intrarea în insolvenţă, declarând datorii acumulate de peste 400 milioane lei.
Prin programul de redresare, 80% din datorii (332,1 milioane lei) către bănci, furnizori şi buget, i-au fost şterse cu totul. De pildă, din cele 122 milioane lei datorate statului, în planul de restructurare a fost inclusă doar suma de 41 milioane lei. Pe lângă redimensionarea datoriilor, Leonardo a obţinut şi eşalonarea pe 3 ani a plăţii celor rămase, mai puţin a creditelor bancare, pentru a căror achitare a obţinut o păsuire de 7 ani.
Programul a fost orchestrat de Casa de Insolvenţă Transilvania, care a împărţit creditorii în 5 categorii, între care şi o categorie specială, considerată importantă pentru buna desfăşurare a activităţii, în care au fost incluşi nu doar furnizorii constanţi de mărfuri şi de utilităţi, ci şi aproape 200 firme care în realitate nu aveau nicio legătură cu activitatea curentă a Leonardo, unele fiind "fantome", fără angajaţi, cu sedii ori administratori inexistenţi. Cu votul acestora, la care s-a adăugat cel al băncilor şi al salariaţilor convinşi că îşi vor putea păstra locul de muncă, planul de restructurare întocmit de administratorul judiciar a fost adoptat, lăsând cu ochii în soare cea mai mare parte a furnizorilor, dar şi statul, care a pierdut dintr-un foc peste 80 milioane lei.
Cum le-a „scăpat” legiuitorilor manevrele financiare
Manevra a trecut total „neobservată”: Parchetul Bihor, DIICOT Oradea ori DNA Oradea nu au început vreo anchetă care să stabilească dacă Panea ori lichidatorul judiciar al Leonardo au comis sau nu fraude, în interiorul aparentei legalităţi. Cert e că, în loc să se preocupe de redresare, afaceristul şi-a mutat discret activitatea pe alte două societăţi comerciale - Leonardo Calzature e Pelletterie, controlată de o entitate înregistrată în Hong Kong, şi Leonardo Shoes Market.
Evazionistul a închis o parte din spaţii şi a transformat cea mai mare parte a magazinelor în outlet-uri pe care le-a ticsit cu "chinezării" aduse din complexul Dragonul Roşu ori cu rebuturi importate "la negru" din Italia, pentru care, în final, în 2015, Panea şi complicii săi au ajuns în atenţia DIICOT, sub suspiciunile de evaziune fiscală şi constituire de grup infracţional organizat.
Ținut vreme de 7 ani la sertar, dosarul a fost scos "de la naftalină" abia anul trecut, când procurorii au clasat cea din urmă acuză şi au „pasat” cauza la Parchetul Bihor. Căruia nu i-a rămas decât să constate că, grație incapacității, complicității sau neglijenței instituțiilor responsabile, „gaura” adusă statului nu a făcut decât să sporească.
