Florin Panea, supranumit „Regele pantofilor”, proprietarul Leonardo, inculpat pentru fraudă. Procurorii i-au pus sechestru pe avere

Anchetatorii i-au pus sub sechestru toate proprietățile identificate dar și ale complicilor, căci paguba totală a statului depășește 53 milioane lei.

Încrengătură de firme

Ancheta, începută de procurorii DIICOT în 2015, a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor la finele anului 2022, și privește afaceri derulate de milionar cu firme "fantomă" în perioada 2011 - 2015.

Concret, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Parchetul Bihor, între 4 ianuarie 2011 și 4 martie 2015, în calitate de administrator al grupului Leonardo, Panea a înregistrat în evidențele contabile și fiscale 705 facturi fictive. Documentele priveau achiziții de bunuri - încălțăminte, marochinărie, îmbrăcăminte, accesorii - nereale, de la 5 firme cu sediul în București și una cu sediul în Oradea, care, la rândul lor, pentru a pentru a crea o aparență de legalitate, au declarat în mod fictiv achiziții de la alte societăți de pe teritoriul național cu comportament de tip fantomă.

"În realitate, cele 705 facturi au fost înregistrate în scopul de a sustrage cele trei societăți comerciale deținute de inculpat de la plata taxelor datorate, prejudiciind în acest mod bugetul consolidat al statului cu suma totală de 26.579.381 lei, reprezentând TVA dedus nelegal", se menționează în informare.

Firme fantomă

Mărfurile menționate în cele 705 facturi au existat în realitate, însă au fost comercializate direct fie de la furnizorii intracomunitari din Italia ai firmelor deținute de Panea, fie din complexul Dragonul Roșu din București, fără documente de proveniență.

"Circuitul documentelor s-a realizat prin interpunerea celor 6 societăți de tip conductă (administrate de cetățeni români și libanezi-complici în cauză), care la rândul lor se aprovizionau cu facturi de la societăți cu comportament de tip fantomă, care declarau achiziții intracomunitare de la furnizorii din Italia”, arată informarea.

Scopul urmărit a fost acela ca societățile lui Panea să-și poată deduce TVA, mai spun procurorii, arătând că acesta vindea mărfurile aduse "la negru", prin magazinele proprii.

Listă lungă de inculpați cu persoane din Liban

Pentru uriașa pagubă, procurorii au dispus vineri, inculparea lui Panea pentru evaziune fiscală, dar și a complicilor săi, afaceriști români, libanezi și sirieni - Ioan Chirițoiu, George Pârcălab, Lakkis Naji, Matar MHD Khir, El Lakkis Ali, Matar Ali, Mattar Hassa -, care sunt acuzați de complicitate la evaziune fiscală.

Totodată, anchetatorii au dispus instituirea de sechestre asiguratorii pe proprietățile deținute de inculpați.

"În perioada 15-17 noiembrie 2023, au fost aplicate  sechestre pe 3 clădiri nerezidențiale, 1 apartament, o vilă de locuit, 2 spații comerciale și 19 terenuri situate în Bihor, Giurgiu, Ilfov, Constanța, Prahova, Călărași, București, în valoare totală de circa 48 milioane lei", se arată în comunicatul procurorilor.

Cercetările s-au realizat cu sprijinul polițiștilor Serviciului de Investigare a Criminalității Economice.

Prejudiciu uriaș la bugetul de stat

Un alt comunicat, al Poliției Bihor, precizează că în acest dosar prejudiciul total, cel imputat tuturor inculpaților din dosar, este dublu decât cel reținut lui Panea.

„Prejudiciul cauzat astfel bugetului consolidat al statului, de către bărbatul de 53 de ani (Florin Panea - n.r.), este de 26.579.381 de lei, reprezentând TVA dedusă nelegal, iar prejudiciul total cauzat astfel bugetului de stat este de 53.158.762 de lei”, se arată în informarea IPJ Bihor, diferența reprezentând paguba provocată bugetului public de complicii afaceristului.

Polițiștii au descris și mecanismul fraudei, arătând că Panea a interpus cele șase firme în tranzacțiile intracomunitare de încălțăminte și accesorii de încălțăminte, formând, totodată, și un circuit fictiv de documente, ca să poată crea taxă pe valoare adăugată deductibilă și să se poată sustrage de la plata TVA rezultată din valorificarea mărfurilor provenite din respectivele achiziții intracomunitare.

"Astfel, ar fi fost întocmite în fals mai multe documente justificative, care ar fi fost înregistrate, ulterior, în contabilitatea societăților beneficiare, iar din sumele de bani rezultate, o parte ar fi fost reintrodusă în circuitul comercial, iar o altă parte ar fi fost transferată în mod repetat, prin mai multe conturi bancare, aparținând societăților implicate în circuit. În final, sumele ar fi fost retrase de reprezentanții legali ai societăților, direct de la bancă sau prin ATM-uri, folosindu-se ca justificare explicații și documente fictive", se arată în comunicatul Poliției Bihor, precizându-se, totodată, că proprietățile pe care s-au pus sechestru, 7 imobile și 22 terenuri, sunt ale 4 persoane fizice și 2 persoane juridice.

Tunul Leonardo

Milionarul orădean a dat uriașul tun la scurt timp după ce, în 2010, statul i-a șters datorii de peste 300 milioane lei, în cadrul unui program de redresare aprobat după ce firma Leonardo a cerut intrarea în insolvență, declarând datorii acumulate de peste 400 milioane lei.

Prin programul de redresare, 80% din datorii (332,1 milioane lei) către bănci, furnizori și buget, i-au fost șterse cu totul. De pildă, din cele 122 milioane lei datorate statului, în planul de restructurare a fost inclusă doar suma de 41 milioane lei. Pe lângă redimensionarea datoriilor, Leonardo a obținut și eșalonarea pe 3 ani a plății celor rămase, mai puțin a creditelor bancare, pentru a căror achitare a obținut o păsuire de 7 ani.

Programul a fost orchestrat de Casa de Insolvență Transilvania, care a împărțit creditorii în 5 categorii, între care și o categorie specială, considerată importantă pentru buna desfășurare a activității, în care au fost incluși nu doar furnizorii constanți de mărfuri și de utilități, ci și aproape 200 firme care în realitate nu aveau nicio legătură cu activitatea curentă a Leonardo, unele fiind "fantome", fără angajați, cu sedii ori administratori inexistenți. Cu votul acestora, la care s-a adăugat cel al băncilor și al salariaților convinși că își vor putea păstra locul de muncă, planul de restructurare întocmit de administratorul judiciar a fost adoptat, lăsând cu ochii în soare cea mai mare parte a furnizorilor, dar și statul, care a pierdut dintr-un foc peste 80 milioane lei.

Cum le-a „scăpat” legiuitorilor manevrele financiare

Manevra a trecut total „neobservată”: Parchetul Bihor, DIICOT Oradea ori DNA Oradea nu au început vreo anchetă care să stabilească dacă Panea ori lichidatorul judiciar al Leonardo au comis sau nu fraude, în interiorul aparentei legalități. Cert e că, în loc să se preocupe de redresare, afaceristul și-a mutat discret activitatea pe alte două societăți comerciale - Leonardo Calzature e Pelletterie, controlată de o entitate înregistrată în Hong Kong, și  Leonardo Shoes Market.

Evazionistul a închis o parte din spații și a transformat cea mai mare parte a magazinelor în outlet-uri pe care le-a ticsit cu "chinezării" aduse din complexul Dragonul Roșu ori cu rebuturi importate "la negru" din Italia, pentru care, în final, în 2015, Panea și complicii săi au ajuns în atenția DIICOT, sub suspiciunile de evaziune fiscală și constituire de grup infracțional organizat.

Ținut vreme de 7 ani la sertar, dosarul a fost scos "de la naftalină" abia anul trecut, când procurorii au clasat cea din urmă acuză și au „pasat” cauza la Parchetul Bihor. Căruia nu i-a rămas decât să constate că, grație incapacității, complicității sau neglijenței instituțiilor responsabile, „gaura” adusă statului nu a făcut decât să sporească.

SURSA