Elveția a anunțat, miercuri, că renunță le negocierile privind un acord-cadru pentru participarea la piața internă a Uniunii Europene, la șapte ani de la debutul discuțiilor. Decizia este regretabilă, a transmis Comisia Europeană.
Negocierile vizau omogenizarea cadrului juridic privind participarea Elveției la piața unică a UE și instaurarea unui mecanism de reglementare a diferendelor. Deși ar fi simplificat și întărit relațiile Confederației cu principalul său partener comercial, opoziția de la Berna consideră însă car fi pus în pericol politica țării în domeniul migrației. În concluzie, guvernul a transmis că se mențin diferențe substanțiale cu UE în ce privește aspecte-cheie ale acordului.
”Nu sunt întrunite condițiile pentru semnarea acordului”, a transmis guvernul după o ședință de cabinet în care s-a discutat ieșirea din impasul de lungă durată cu Bruxellesul. ”Consiliul Federal (guvernul) a luat astăzi decizia de a nu semna acordul și a comunicat această decizie Uniunii Europene”.
Elveția nu este membră a Uniunii Europene, dar are o serie de acorduri comerciale bilaterale care permit accesul pe piața comunitară. Țara face parte din Asociația Europeană pentru Comerț Liber (EFTA) și participă la Spațiul de liberă circulație Schengen.
La un summit recent, Președintele Elveției, Guy Parmelin, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu au reușit să-și apropie pozițiile în problemele litigioase (salarii, libera circulație a persoanelor, ajutoare publice).
Ministrul de Externe, Ignazio Cassis, a explicat că ”acordul ar fi adus o schimbare fundamentală în relațiile dintre Elveția și UE, care ar fi necesitat un compromis important” pentru țara sa.
În replică, Comisia Europeană și-a exprimat regretul față de decizia luată.
”Regretăm această decizie, date fiind progresele realizate în ultimii ani pentru a face din acordul-cadru instituțional o realitate”, a transmis C.E. într-un comunicat.
Câmpul de aplicare al acestui acord-cadru ar fi fost limitat la cele cinci acorduri de acces pe piață existente (libera circulație a persoanelor, transporturi terestre, aeriene, obstacole tehnice la comerț și agricultură), ca și la viitoare acorduri de acces pe piață (de exemplu în domeniul electricității).
”Obstacolul major în diferendele cu UE este interpretarea divergentă a liberei circulații a persoanelor. Pentru Elveția, este vorba în mod esențial de libera circulație a angajaților și a familiilor lor. Pentru UE, este vorba despre libera circulație a tuturor cetățenelor și cetățenilor Uniunii Europene”, explica, în martie, ministrul de Externe.
O preluare integrală a dreptului comunitar ”ar fi antrenat o schimbare de paradigmă a politicii privind migrația. În plus, aceasta ar fi avut consecințe asupra ajutorului social”, a adăugat acesta, miercuri.
Anul trecut, Elveția a exportat în UE bunuri în valoare de 108 miliarde de franci elvețieni (99 miliarde de euro), reprezentând 48,2% din totalul exporturilor sale. Valoarea importurilor din UE a fost de 120 miliarde de franci elvețieni, adică 66,3% din total, potrivit Agerpres.
