Directoarea BBC Radio, Helen Boaden, a demisionat după 34 de ani de carieră, spunând că transformarea jurnalismului este principalul motiv al renunțării sale la postul de conducere. Jurnalista afirmă, într-un discurs pe care îl va susține vineri după-amiază, în Italia, că certitudinile au dispărut, junaliștii sunt prea grăbiți să treacă de la un subiect la altul și că, deși radioul public s-ar putea să nu mai fie cel mai mare ”jucător” de pe piață, pentru ea rămâne cel mai bun.
Helen Boaden și-a înaintat demisia vineri, la ora 09.00. The Independent a publicat vineri un extras al discursului pe care jurnalista îl va susține, după-amiază, la Prix Italia festival în Lampedusa.
”În această dimineață i-am trimis un e-mail directorului general al BBC, Tony Hall, pentru a-l înștiința că am decis să părăsesc corporația după 34 de ani. Am discutat cu Tony despre asta în ultimele luni, așadar nu a fost o supriză pentru niciunul dintre noi, dar mărturisesc că luând, în sfârșit, această decizie, spunând asta în public pentru prima dată mi se pare ciudat”, scrie Boaden.
Ea vorbește despre lumea radioului, cu care lua contact în urmă cu peste trei decenii, de nerecunoscut astăzi. ”Era o lume a certitudiniilor”, spune directoarea demisionară, care a pornit în BBC ca producător al Radio Leeds.
”Jurnalismul însemna atunci ziare, radio și televiziune - toate erau separate și se priveau cu un oarecare grad de suspiciune. Radiodistribuția, acasă și în Europa, era dominată de corporații ale serviciilor publice, care erau în general bine fondate și acceptate, fără semne de întrebare, ca o forță a binelui și sursă a informației independente pe un continent doritor să își învețe lecția celui de-Al Doilea Război Mondial”.
Helen Boaden mai spune că Războiul Rece a fost primul factor care a dus la schimbarea mass-media. ”E greu de găsit consensul politic”, a adăugat ea, iar certitudinile au dispărut. ”Serviciile publice de radio și televiziune, care odată dețineau controlul, acum sunt puse la zid și au de-a face cu o competiție violentă. Ca jurnaliști, trăim în epoca instant-news și a înregistrărilor digitale. Mulțumită tehnologiei digitale, putem transmite mai mult și mult mai ușor, din aproape orice colț al lumii”, adaugă Boaden.
În același discurs, ea amintește parcursul carierei sale. ”Ca să fiu sinceră, mă îngrijorează direcția în care ne îndreptăm. Prin «noi» mă refer la profesia mea, a noastră- media, în general - nu BBC, în particular. Pare că media se grăbește, în loc să stea bine pe picioare”.
Știrile de televiziune, de exemplu, au tendința de a vedea lucrurile pe bucăți, mai spune jurnalista. ”Totul se transmite rapid și fluent, dar într-un timp limitat, înainte de a se trece la alt subiect (...) Facem noi, media, astăzi suficient pentru a explica și cerceta? Sau suntem prea ocupați să trecem la următorul lucru, subjugați de ritmul știrilor?”
”Radioul ar trebui să fie încurajat să supraviețuiască și să înflorească, indiferent pe ce platformă poate fi auzit”, mai declară ea, adăugând că audiența posturilor BBC a ajuns la 66 de milioane de ascultători.
Oricum am distribui jurnalismul, el nu există într-un vid. ”Toate dispozitivele media, indiferent de care este platforma pe care activează, sau dacă sunt servicii publice ori comerciale, luptă pentru atenție (...) Putem vedea consecințele unuia dintre cele mai importante subiecte ale vremurilor noastre, mișcarea migrațională în Europa. Conflictul din Siria continuă să fie, de departe, cel mai mare factor al acestei migrații. Dar violențele din Afganistan și Irak, abuzurile din Eritrea și sărăcia din Kosovo îi îndeamnă, de asemenea, pe oameni să caute noi vieți în alte părți”.
Este o catastrofă umană imensă, mai spune Boaden. ”În Europa, migranții au fost văzuți, inițial, ca victime care au nevoie de ajutor. Acum, ei sunt, în anumite cazuri, răufăcători. Sunt învinovățiți pentru propria soartă”, mai afirmă ea, trecând în revistă câteva dintre titlurile apărute în ziarele de pe continent.
”Dacă urmărești canale de știri din lume, timp de 24 de ore, poți observa că au mai multe în comun decât diferențe. Unele posturi, precum Russia Today, nu se feresc deloc să-și arate partizanatul și asta a cauzat schimbarea jurnalismului”, mai spune Hele Boaden.
Există peste un miliard de site-uri în lume, iar motoarele de căutare ca Google și Bing oferă rezultate în miimi de secundă - ”Au fost folosite pentru a crea muzică, a scrie și a împărtăși arta și au fost folosite pentru a genera știri”.
”Mesajul meu este: Discenământul uman contează. Ar trebui să-l aplicăm mai des?”, este întrebarea jurnalistei care spune că serviciul public de radio s-ar putea să nu mai fie cel mai mare ”jucător” de pe piață, dar pentru ea rămâne cel mai bun. ”A meritat întodeauna să lupt pentru el”, adaugă Helen Boaden în finalul discursului său.
Helen Boaden, în vârstă de 60 de ani, a condus BBC Radio din 2013, care cuprinde posturile BBC Radio 1, 2, 3, 4 și stațiile digitale 6 Music, 1Xtra, Radio 4 Extra și Asian Network. Înainte de asta, ea a condus departamentul de știri al rețelei timp de șapte ani. Helen Boaden și-a început cariera jurnalistică la un post de radio studențesc al Universității din Sussex și a obținut licența în jurnalism de radio la London College of Printing, înainte de a se alătura echipei BBC, în 1983, ca producător de știri.
