Reintroducerea controlului temporar la frontierele interne din spațiul Schengen este aproape consecința automată a lipsei unei înțelegeri comune despre cine este lăsat să intre și în ce scop, dar mă tem că acesta este doar începutul, a estimat miercuri Jean-Louis De Brouwer, director pentru afaceri europene în cadrul Institutului regal pentru relații internaționale 'Egmont' din Bruxelles, într-o declarație pentru Agerpres.
''Cred că, dincolo de motivația politică, există o problemă structurală. Schengen înseamnă o zonă fără frontiere interne. Dar o zonă fără frontiere interne și cu o frontieră externă comună înseamnă că trebuie să cazi de acord asupra unor criterii comune referitoare la cine este lăsat înăuntru și în ce scop. Trebuie să agreezi criterii comune, care sunt baza unei politici comune de imigrație și azil. Dacă nu cazi de acord asupra fundamentelor unei politici comune de imigrație și azil, atunci pui Schengen în pericol. Și exact acest lucru îl vedem azi. OK, toată lumea arată cu degetul spre Germania, dar trebuie să ne aducem aminte că șase state membre încă implementau controlul la frontierele interne mult dincolo de limita prevăzută de regulile existente'', a explicat expertul în afaceri europene.
Un alt element care ar trebui luat în calcul este, în opinia lui Jean-Louis De Brouwer, faptul că dincolo de discursul politic statele membre Schengen nu au capacitatea de a reintroduce controlul integral la frontierele interne întrucât acolo nu mai dispun de serviciu de pază de frontieră și nu mai au resursele umane necesare.
Cum a fentat un profesor sistemul de învățământ: N-a venit de trei ani la muncă, dar a încasat 100.000 euro
''Nu mi-aș putea imagina numărul de șosele care traversează frontiera germană dinspre toate țările vecine, așadar reinstaurarea unui control integral la frontiera internă este în circumstanțele actuale o iluzie, dar încă există riscul ca principiul fundamental al Schengen să poată fi pus sub semnul întrebării'', a subliniat expertul în declarația acordată Agerpres.
În opinia sa, reintroducerea controlului la frontierele interne din Schengen ar fi, într-un fel sau altul, în detrimentul pieței interne.
''Aș spune că ceea ce se întâmplă acum nu este în favoarea unei relaxări a măsurilor care afectează Bulgaria și România pentru moment. Dar, mai important, cred că foarte curând - ar putea fi și la viitorul Consiliu European - statele membre vor trebui să răspundă la o întrebarea foarte dificilă: dacă ele vor să păstreze Schengen sau nu'', a mai spus Jean-Louis De Brouwer.
UE a pus gând rău lupilor. Statele membre au convenit diminuarea statutului de protecție a speciei
În urmă cu zece zile, Germania a introdus, pentru o perioadă de șase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigrația ilegală.
Autoritățile germane introduseseră deja controale la granițele cu mai multe țări vecine, iar din 16 septembrie aceste măsuri au fost extinse și la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda și Danemarca.
Potrivit normelor UE privind azilul (așa-numitul regulament Dublin), cererile de azil trebuie să fie procesate în țara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.
Spațiul Schengen este zona de liberă circulație a Uniunii Europene care include majoritatea celor 27 de state membre ale UE. La sfârșitul lunii martie a acestui an România, alături de Bulgaria, a aderat la această zonă parțial - doar cu frontierele aeriene și maritime, din cauza lipsei unanimității în Consiliul UE, iar o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre încă este așteptată.
Decizie de Guvern: Ministerul Finanțelor primește 250 milioane lei pentru a schimba viețile multor români
