Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a menţinut, astfel, decizia luată în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti, în 16 iunie.
Decizia ca Diana Nemeş să stea în arest la domiciliu a fost luată având în vedere că urmărirea penală în dosarul în care este cercetată ar putea dura "o perioadă semnificativă de timp", se arată în motivarea deciziei de la Curtea de Apel Bucureşti de înlocuire a măsurii arestului preventiv.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 16 iunie, înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu în cazul Dianei Nemeş - cercetată în dosarul evaziunii de peste 15 milioane de euro, alături de soţul său, de Sorin Blejnar şi de Codruţ Marta -, hotărârea instanţei nefiind definitivă.
Magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti care a judecat cauza a arătat, în motivarea decizie, că urmărirea penală în dosarul în care Diana Nemeş este cercetată ar putea dura "o perioadă semnificativă de timp".
"În prezenta cauză, judecătorul va reţine că în vederea individualizării măsurii preventive apte a asigura atingerea scopului prevăzut de art. 202 al.1 Cod de procedură penală se impune a fi avută în vedere şi durata estimată a finalizării urmăririi penale, or, în măsura în care în cauză urmează a mai fi administrate probe, asemenea activităţi pot dura o perioadă semnificativă de timp, astfel încât menţinerea celei mai severe măsuri preventive ar fi în măsură să nu mai contribuie la buna desfăşurare a procesului penal, menţinerea detenţiei neputând fi dispusă în scopul administrării mijloacelor de probă", a scris judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus arestarea la domiciliu a Dianei Nemeş.
Totodată, magistratul a precizat că a avut în vedere şi aspectele de ordin circumstanţial, respectiv că Diana Nemeş nu este cunoscută cu antecedente penale, are un domiciliu stabil şi doi copii minori în întreţinere, în prezent fiind însărcinată în luna a noua, "toate acestea fiind necesar a fi raportate la gradul de contribuţie în cadrul activităţii infracţionale".
Judecătorul a menţionat că faptele săvârşite de Diana Nemeş justifică aprecierea că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, "prin crearea unui sentiment de insecuritate în rândul persoanelor care respectă valorile sociale ocrotite de lege".
