Declararea ca indezirabil a unui cetățean al Uniunii Europene se dispune de către Curtea de Apel București (CAB) și devine executorie imediat, chiar dacă este atacată cu recurs la instanța supremă, arată legislația în vigoare.
CAB se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de maximum zece zile de la sesizarea formulată. Dacă declararea ca indezirabil este motivată de rațiuni de securitate națională, în motivare nu se menționează datele și informațiile ce au stat la baza deciziei.
Conform legii, punerea în executare a hotărârii prin care cetățeanul UE sau membrul de familie a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în țară de origine, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.
"Declararea că indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui cetățean al Uniunii Europene sau unui membru de familie al acestuia care a desfășurat, desfășoară ori despre care există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică. Măsură se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța de judecată la propunerea instituțiilor cu competențe în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii temeinice în acest sens", prevede legislația în vigoare.
Hotărârea instanței poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la dată comunicării, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), însă este executorie. ICCJ trebuie să se pronunțe în maximum cinci zile de la formularea recursului.
Perioada pentru care un cetățean al Uniunii Europene sau membru de familie al unui cetățean al Uniunii Europene poate fi declarat indezirabil este de la 1 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioada cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.
Dreptul de rezidență al persoanei în cauza încetează de la dată pronunțării hotărârii prin care această a fost declarată indezirabilă.
Autoritățile române au decis nepermiterea intrării în țară a unor cetățeni ungari din patru formațiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceștia să fie declarați indezirabili, a anunțat, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.
