"Trebuie plecat de la premisa că, anul trecut, DIICOT a operaționalizat 335.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost puse în executare cu ajutorul SRI. Cu siguranță, după decizia CCR, ne va fi mai dificil măcar în prima parte", a declarat Horodniceanu.

Întrebat de ce sumă ar avea nevoie DIICOT pentru un serviciu tehnic propriu de supraveghere, Horodniceanu a răspuns că bugetul ar fi de ordinul zecilor de milioane de euro.

"Raportându-ne la celelalte structuri de parchet și numărul de interceptări, cu siguranță undeva la ordinul de zeci de milioane de euro, reprezentând, cel puțin, 200 de polițiști la nivel național pentru toată structura, aparatura, clădirea, softurile și așa mai departe. Este un calcul care implică specialiști", a explicat Horodniceanu.

În ceea ce privește perioada de formare a polițiștilor care vor opera interceptări, procurorul-șef al DIICOT a punctat că durata acesteia ar putea ajunge și la doi ani.

"Va fi afectată cu siguranță activitatea parchetului, dar vom încerca să lucrăm suplimentar și noi pentru ca anchetele să nu aibă de suferit. Vom încerca să fim la fel de eficienți", a adăugat Horodniceanu.

Întrebat dacă există riscul unui blocaj al activității, Horodnceanu a răspuns că "există orice fel de risc în acest moment".

Comunicat DIICOT

Într-un comunicat al DIICOT, se precizează faptul că structura ar avea nevoie, în urma modificării impuse de decizia CCR, de detașarea a 200 de politiști, care să fie instruiți în vederea specializării acestora, efortul bugetar ridicându-se la 20.000.000 de euro.

"Aceasta modificare va impune achizitia de echipamente tehnice specifice si detasarea initiala a unui numar de 200 de lucratori de politie in cadrul DIICOT, precum si asigurarea trainingului acestora. Aceste masuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, aceasta suma fiind sustinuta la acest moment doar de sumele utilizate de alte unitati specializate de parchet in acelasi demers, sumele absolute putand fi precizate numai dupa un calcul judicios efectuat impreuna cu specialistii in domeniu. Precizam ca nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Directia nu detine nici un mijloc tehnic si nici un specialist desemnat.

Aceste necesitati au devenit urgente o data cu publicarea motivarii deciziei CCR pe site-ul institutiei, motivare din care rezulta ca organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici macar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnica in sistemul national. In aceste conditii, dat fiind faptul ca DIICOT nu beneficiaza de politie judiciara proprie si nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesitatilor Directiei, trebuie data eficienta dispozitiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzator din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004", arată DIICOT în cadrul unui comunicat de presă.

Reamintim că CCR a dat, miercuri, publicității motivarea deciziei prin care a stabilit că doar procurorii și polițiștii pot asculta cetățenii suspectați că încalcă legea. Judecătorii spun că decizia se aplică și cauzelor aflate pe rol, de la data publicării în monitorul oficial.

"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reamintește caracterul erga omnes și pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituție. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privința cauzelor definitiv soluționate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată", precizează Curtea Constituțională.

Ce spune CCR în motivare:

"În examinarea criticilor de neconstituționalitate, Curtea constată că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică. Or, pornind de la datele concrete din speța dedusă controlului de constituționalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (a se vedea în acest sens și Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.79 din 30 ianuarie 2015, par.67 și 94).

Având în vedere aceste argumente și caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, Curtea constată că este obligatoriu ca aceasta să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esențiale într-un stat de drept: viața intimă, familială și privată și secretul corespondenței. Este îndeobște admis că drepturile prevăzute la art.26 și art.28 din Constituție nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă cu respectarea dispozițiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor și noțiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura drepturilor fundamentale limitate. Așadar, standardul constituțional de protecție a vieții intime, familiale și private și a secretului corespondenței impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis și previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operațiunile care constituie ingerințe în sfera protejată a drepturilor.

Prin urmare, Curtea reține că este justificată opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror și de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art.30 din Codul de procedură penală, precum și de către lucrătorii specializați din cadrul poliției, în condițiile în care aceștia pot deține avizul de ofițeri de poliție judiciară, în condițiile art.55 alin.(5) din Codul de procedură penală. Această opțiune nu se justifică, însă, în privința includerii, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, a sintagmei „alte organe specializate ale statului”, neprecizate în cuprinsul Codului de procedură penală sau în cuprinsul altor legi speciale.

Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetățenilor și în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității".

DNA: Decizia CCR impune detașarea de polițiști, achiziția de echipamente. Cost: 10 milioane de euro

"Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale a României (C.C.R.), va impune detașarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare.

Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro.

Asigurarea acestor resurse condiționează desfășurarea, în continuare, cu aceeași eficiență, a activității de investigare a infracțiunilor de corupție, de către DNA.

Având în vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției, în cursul acestei zile, o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată", precizează un comunicat DNA.

Soluția Ministerului Justiției

Ministrul Justiției a anunțat că a găsit o soluție tranzitorie pentru ca interceptările să poată fi făcute în continuare, de instituțiile statului: o ordonanță de urgență, prin care aparatura SRI să fie folosită de procurori și polițiștii judiciari.

"Aș dori să fac și precizarea că nu DNA este afectat cu precădere, ci și DIICOT și parchetele regulate. Avem și noi în România, ca și în alte state europene, cauze care să spunem că nu suscită rating extraordinar, dar sunt pur și simplu cauze de omor în care se fac interceptări. Prin urmare am avut discuții cu întreaga a Ministerului Public, inclusiv cu procurorii șefi de la DNA și DIICOT și cu SRI-ul pentru că SRI-ul are această infrastructură”, a declarat Raluca Prună la Timișoara.

Decizia CCR din 16 februarie

Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției", ci și de "alte organe specializate ale statului".