Vaccinarea populației anti-Covid ajută la redresarea economică. Procesul va fi însă unul "dificil, neuniform și cu daune de durată, cu transformări induse de noi tehnologii și efecte ale schimbării de climă", este de părere Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Pandemia a lovit năprasnic lumea, a provocat o criză sanitară globală și o criză economică severă. Există multă anxietate, presiune psihologică pe oameni, susține specialistul, într-un comunicat de presă, citat de Agerpres.
Potrivit lui Daniel Dăianu, regulile fiscale vor rămâne "dezactivate" în UE și în perioada următoare.
Cât privește revenirea PIB-ului la nivelul pre-pandemie, acest lucru este așteptat să se întâmple în unele state europene încă din acest an, în timp ce în altele revenirea ar putea avea loc abia în 2022.
Oficialul a oferit și niște cifre concrete pentru a-și argumenta punctul de vedere. Află, astfel, că în 2020 deficitul cash (încasări vs. ieșiri efective) al bugetului public a fost de 9,79% din PIB, ceea ce îl face să fie încadrabil în tabloul european, spune Dăianu.
Pentru 2021, Guvernul țintește un deficit cash de 7,16% din PIB, fapt care indică debutul corecției macroeconomice, ce a fost amânat de pandemie.
Există însă neclarități în ceea ce privește veniturile bugetare (ce includ venituri fiscale și nefiscale) care, potrivit strategiei fiscal bugetare (SFB), ar rămâne în jur de 31% din PIB până în 2024, adică perioada ce corespunde corecției deficitului bugetar către 3% din PIB (cash și ESA), mai arată expertul.
Potrivit acestuia, absorbția fondurilor europene ar putea aduce un plus anual de resurse la bugetul public de peste 2,5% din PIB.
În concluzie, Daniel Dăianu arată că, împreună cu obiectivul de creștere a absorbției de resurse europene medii anuale cu 2 - 2,5% din PIB în intervalul 2022 - 2024, corecția macroeconomică ar trebui să aibă două trasee de acțiune, centrate pe restructurarea cheltuielilor și creșterea veniturilor bugetare.
Totodată, economistul subliniază că nu se poate ajunge la o creștere de venituri fiscale de 5-6% din PIB în 3-4 ani în condițiile în care România este codașă în UE privind veniturile fiscale (inclusiv contribuții) de circa 27% în 2019.
"Să ne cântărim bine acțiunile și vorbele, cifrele pe care le utilizăm. Să nu stresăm oamenii în mod inutil, în vremuri atât de grele. Să dăm dovadă de responsabilitate, solidaritate și empatie, să nu confecționăm teme false, mai ales că lupta cu pandemia continuă. Bine că acum există vaccinuri și vaccinarea este în desfășurare", a conchis specialistul.
