Dacă burgerul de pe afiș nu seamănă cu cel pe care îl primești în farfurie, poți da restaurantul în judecată. Cum și-au găsit nașii marile rețele fast food

Dacă burgerul de pe afiș nu seamănă cu cel pe care îl primești în farfurie, poți da restaurantul în judecată. Cum și-au găsit nașii marile rețele fast food
Sătui de reclamele mincinoase cu care lanțurile de fast food încearcă să ademenească clienții, mulți americani au apelat la avocați.
În ultimii ani, avocații au intentat procese colective împotriva companiilor de fast food precum Burger King, McDonald's sau Wendy's, susținând că acestea distorsionează aspectul burgerilor din reclame.
„Consumatorii rezonabili care vizionează reclame alimentare știu că alimentele din reclame au fost concepute astfel încât să pară cât mai apetisante posibil”, a argumentat Burger King într-un dosar recent.
Publicitatea alimentară poate fi înșelătoare, ceea ce vezi în reclame nu este întotdeauna ceea ce primești. Totuși, procesele colective intentate de avocați ar putea schimba modul în care restaurantele de fast-food își păcălesc clienții. În ultimii ani, aceștia au dat în judecată companiile, susținând că acestea distorsionează meniurile prin strategiile lor de marketing.
Printre aceștia se află avocații James Kelly și Anthony Russo care au condus acuzația, introducând cauze împotriva multor lanțuri fast food ca Taco Bell, Wendy's, McDonald's, Burger King și Arby's.
Aceste companii sunt acuzate că folosesc reclame care nu se potrivesc cu aspectul meniurilor lor reale.
Ei au prezentat imagini cu diferențe mari între mâncarea din reclame și cea din viața reală, potrivit CNN.
În reclame, burgerii sunt prezentati inalți, abundând în carne și brânză și acoperiți de chifle aurii perfect rotunjite. Însă, când îi cumperi dintr-un adevărat fast-food, aceștia apar plați, cu câteva felii de carne și brânză abia vizibile și bine încadrate în chifle albe și moi. În același mod, la restaurantele care servesc tacos, experiența nu este diferită - în reclamele de la Taco Bell, Crunchwraps arată umplute și voluminoase, însă în realitate sunt plate și aproape goale.
Rețelele de restaurante care au fost aduse în fața instanței, cum ar fi Starbucks, au mai fost acuzate că băuturile răcoritoare sau deserturile de înghețată nu ar conține deloc ingredientele specificate în reclame.
„Am văzut un număr record de procese în litigiu alimentar depuse între 2020 și 2023, cu sute de procese noi în fiecare an”, a declarat Tommy Tobin, avocat la Perkins Coie și lector la UCLA Law, adăugând că „litigiile alimentare sunt în creștere rapidă".
Pentru a câștiga aceste procese, avocații trebuie să demonstreze că reclamele induc în eroare un consumator rezonabil. În apărarea lor, companiile de fast food susțin că reclamele lor sunt corecte și că clienții ar trebui să realizeze că mâncarea din reclame este prezentată într-un mod cât mai atractiv. Aceste procese ridică întrebări cu privire la ce înseamnă publicitatea falsă și la așteptările pe care consumatorii le au în ceea ce privește produsele pe care le cumpără. În prezent, aceste procese sunt în desfășurare și rămâne de văzut dacă vor fi de succes sau nu.
Alți avocați, precum Spencer Sheehan, se concentrează pe modul în care este descrisă mâncarea. Sheehan, un avocat din New York, a intentat sute de procese colective care se concentrează pe cuvinte înșelătoare despre alimentele ambalate - cum ar fi utilizarea cuvântului „vanilie” pe alimentele preparate cu puțină sau deloc vanilie.
Anul trecut, lanțului Starbucks i s-a intentat o acțiune colectivă, susținând că induce în eroare cumpărătorii cu băuturile sale răcoritoare în privința ingredientelor pe care nu le au. Plângerea arată că, de exemplu, „că băuturile cu mango nu conțin deloc mango” și că, de fapt, „toate produsele sunt făcute în principal cu apă, concentrat de suc de struguri și zahăr”.
Starbucks a susținut, printre altele, că fructele menționate indică mai degrabă o aromă decât un ingredient.
„Acuzațiile din plângere sunt inexacte și lipsite de fond”, a spus un purtător de cuvânt al Starbucks într-o declarație, adăugând: „așteptăm cu nerăbdare să ne apărăm împotriva acestor afirmații”.
Burger King, în încercarea de a respinge procesul împotriva sa, a susținut că reclamele sale sunt corecte.
„Consumatorii rezonabili care vizionează reclame alimentare știu că alimentele din reclame au fost concepute astfel încât să pară cât mai apetisante posibil”, a argumentat Burger King într-un dosar recent. Acea cunoaștere „înnăscută”, plus faptul că o chiflă Whopper este întotdeauna făcută cu un sfert de kilogram de carne de vită, așa cum s-a promis, înseamnă că reclamele sunt bune, potrivit Burger King.
Pe YouTube a fost publicat un clip cu diverse tehnici și trucuri la care lanțurile de fast food recurg pentru a reproduce aspectul preparatelor fast-food, așa cum arată în reclame.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























