Conform datelor prezentate în rechizitoriul întocmit de procurori, urmărirea penală în această cauză s-a bazat, într-o mare măsură, pe rezultatul cooperării judiciare internaționale, având în vedere că au fost formulate șapte cereri de comisii rogatorii cu autoritățile judiciare din patru state, respectiv Cipru, Austria, Israel și Liechtenstein.
"Se remarcă demersurile făcute de inculpații Mazăre, prin avocații lor aleși, cu scopul de a împiedica obținerea din Israel a documentelor aferente conturilor lor personale deschise la Israel Discount Bank și care au condus la tergiversarea finalizării cercetărilor în prezenta cauză", spun procurorii.
Aceștia explică faptul că avocații fraților Mazăre au blocat transmiterea respectivelor documente, invocând mai multe motive, între care imunitatea lui Alexandru Mazăre, dar și lipsa de încredere în autoritățile din România.
"Aceste demersuri au fost indicate într-o scrisoare adresată autorităților române de autoritățile din Israel (...), în care se subliniază că singurul motiv pentru care documentele bancare solicitate autorităților judiciare din Israel nu au fost puse la dispoziția organelor judiciare române a fost că avocații lui Radu Ștefan Mazăre și Alexandru Mazăre au inițiat o procedură de blocare a transmiterii acestor materiale motivând că: decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din România din data de 18 aprilie 2014 prin care a fost respinsă propunerea DNA de arestare preventivă a lui Mazăre Radu Ștefan trebuie interpretată ca însemnând că nu există nicio bază legală pentru a continua actele de anchetă penală, precum cele solicitate în Cererea de Asistență; în calitate de membru al Parlamentului României, Alexandru Mazăre beneficiază de imunitate în cazul anchetei referitoare la informațiile din conturile sale bancare din Israel; nu se poate avea încredere că autoritățile române vor folosi materialele obținute din Israel doar pentru scopurile pentru care au fost acestea solicitate", se arată în documentul citat.
În context, anchetatorii notează că o astfel de atitudine este "explicabilă" prin rolul pe care documentele respective îl aveau pentru dovedirea infracțiunilor reținute în cauză.
De asemenea, procurorii arată că, pe parcursul urmăririi penale, Radu Mazăre nu a recunoscut comiterea faptelor de care este acuzat, în timp ce fratele său, senatorul Alexandru Mazăre, s-a prevalat de dreptul la tăcere.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată sub control judiciar pe Radu Mazăre, la data faptelor primar al municipiului Constanța, pentru luare de mită și fals în declarații. În același dosar a fost deferit Justiției și fratele său, senatorul Alexandru Mazăre, pentru complicitate la luare de mită și fals în declarații.
Al treilea inculpat din acest dosar instrumentat de DNA este omul de afaceri Avraham Morgenstern, acuzat de săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
Acuzațiile au legătură cu programul de construire de locuințe modulare grupate în campusul social "Henri Coandă", lansat în anul 2011 și aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanța.
"Pe fondul demarării acestui proiect, inculpatul Morgenstern Avraham, în calitate de reprezentant al unei societăți comerciale, a dorit să își asigure câștigarea licitației ce urma să fie organizată. Astfel, în cursul anului 2011, omul de afaceri i-a remis primarului municipiului Constanța, Mazăre Radu Ștefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câștigarea licitației ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)", se precizează într-un comunicat al DNA.
Potrivit procurorilor, din suma totală de 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferați către contul personal al primarului Mazăre și 80.000 de euro către contul pus la dispoziție de fratele său, Alexandru Mazăre, ambele deschise la o bancă din Israel. Banii, primiți în mai multe tranșe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparținând unor societăți off-shore deschise la bănci din străinătate.
După finalizarea rechizitoriului, dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
