Crește venitul minim de incluziune! Legea a fost aprobată de Camera Deputaților și merge la promulgare

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2022, prin care este instituită modificarea și completarea legii nr. 196/2016 în sensul constituirii venitului minim de incluziune – VMI – din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei, completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu sunt luate în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei sau persoanei singure, admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale, actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate.

„Pentru situații de dificultate și pentru prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială ale unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o situație particulară și necesită intervenție individualizată, se pot acorda ajutoare de urgență și/sau ajutoare comunitare, precum și măsuri de facilitare a accesului pe piața muncii, a accesului la servicii de sănătate și educație, la servicii sociale și locuire, susținute din bugetul de stat, din bugetele locale sau fonduri externe”, prevede propunerea legislativă adoptată, miercuri, de către deputați.

Astfel, ajutoarele financiare componente ale venitului minim de incluziune și măsurile de asistență socială complementare sunt definite în felul următor:

a) ajutor de incluziune – ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. a), pentru asigurarea necesităților zilnice de viață;

b) ajutor pentru familia cu copii – ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. c), care au în întreținere unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului și stimulării participării acestuia în sistemul de educație;

c) stimulente – măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piața muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei;

d) facilități contributive – asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de art. 154 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

e) alte drepturi complementare – transferuri financiare și/sau sprijin în natură, cu scopul de a facilita incluziunea socială și prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune sau altor categorii aflate în situații deosebite, constând, după caz, în:

(i) plata asigurării obligatorii a locuinței în condițiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată;

(ii) acordarea de ajutoare comunitare și de urgență destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depășirea unor situații de dificultate temporară și prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială;

(iii) accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea și susținerea frecventării cursurilor de învățământ, organizate în condițiile legii de către beneficiarii venitului minim de incluziune; (iv) măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte măsuri care să conducă la accesul persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la un loc de muncă; (v) accesul la serviciile sociale disponibile, în funcție de nevoile identificate în vederea depășirii situațiilor de dificultate.

Familiile și persoanele singure beneficiare de venit minim de incluziune, indiferent de componenta acestuia, fac parte din categoria consumatorilor vulnerabili, conform propunerii legislative de aprobare a OUG 114/2022.

De asemenea, potrivit unui amendament admis la proiectul de lege, „persoana cu vârsta de cel puțin 65 de ani necăsătorită, divorțată sau văduvă, care trăiește în locuința sa de domiciliu sau de reședință ori este găzduită, pe perioadă nedeterminată, într-un serviciu social cu cazare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare”.

Ce prevedere ordonanța de urgență a Guvernului

Pe 26 august 2022, Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Executivul s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până la data de 30 iunie 2025,  este de a îmbunătăți asistența socială și de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane, reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari”, arată comunicatul de presă al Ministerului Muncii.

Printre reglementările aduse de ordonanța de urgență în vederea  eficientizării sistemului de asistență socială sunt:

„- constituirea VMI din două componente, prin consolidarea venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei în acord cu scopul VMI, de sprijin financiar acordat de stat pentru asigurarea unui nivel de trai minimal pentru familiile și persoanele singure care nu au resursele necesare pentru asigurarea acestuia, precum și pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor și stimularea participării acestora în sistemul de educație;

– eliminarea raportării la indicatorul social de referință (ISR), prin menținerea unor valori nominale exprimate în lei, având în vedere că nu toate beneficiile de asistență socială acordate sunt raportate la acesta;

– introducerea unor categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic, în condițiile Legii nr.111/2022;

– admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali, care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale, respectiv accesul la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuției, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

– actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate:

– majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei);

– majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei;

– conectarea beneficiarilor de VMI la sistemul de servicii sociale:

– împărțirea atribuțiilor personalului de la nivelul serviciului public de asistență socială (SPAS) pe cele două mari categorii de măsuri de asistență socială, respectiv beneficii și servicii sociale;

– înregistrarea, din oficiu, a solicitanților/beneficiarilor  de VMI ca solicitanți de servicii sociale;

– obligativitatea realizării evaluării nevoilor persoanei/familiei și a elaborării planului de intervenție;

– facilitarea activității de evaluare și verificare în teren, prin introducerea unui formular  standardizat  (fișa unică de  verificare), cu o secțiune pentru verificarea datelor și informațiilor privind veniturile și bunurile persoanei/familiei și alte criterii de eligibilitate privind acordarea VMI și o secțiune pentru evaluarea nevoilor individuale, riscurilor și situațiilor de dificultate  în care se pot  afla persoanele/familiile vulnerabile, inclusiv beneficiarii de VMI;

– creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor VMI, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, dar și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale;

– clarificarea atribuțiilor personalului SPAS cu responsabilități în domeniul serviciilor sociale”, conform Ministerului Muncii.