450 de copii din țara noastră sunt diagnosticați, in fiecare an, cu o boală cruntă: cancer. Iar lipsa radioterapiei pentru pacienții care au mai puțin de 5 ani sau a citostaticelor le pune, de cele mai multe ori, viața în pericol. Și ca și cum nu ar fi de ajuns, statul nu îi ajută pe acești copii să treacă peste urmele pe care boala le lasă pe trupul, dar mai ales în sufletele lor. In schimb, la capitolul promisiuni stam destul de bine. Șefii din Sănătate spun că începînd cu data de 1 aprilie vor deconta ședințele de recuperare pentru pacienții diagnosticați cu cancer.
Cei cinci mii de copii români diagnosticați cu cancer ajung să lupte nu doar cu boala, ci și cu sistemul sanitar. De multe ori, micuții pacienți nu-și pot face tratamentul la timp pentru că citostaticele lipsesc din spitale. Mai mult, nu avem nici specialiști suficienți. De exemplu, în secția de oncopediatrie de la Spitalul Marie Curie sunt internați 31 de copii. Toți sunt îngrijiți de trei medici și 12 asistente. În alte țări europene, un medic tratează doi copii iar o asistentă se ocupă de patru micuți.
Voluntarii sunt cei care îi ajută pe micuții pacienți să uite de boală. De exemplu, cu ajutorul acestui leu de pluș, copiilor li se spune că vor fi tunși înainte de a începe chimioterapia.
Roxana a bătut în luna noiembrie la ușa unui ONG după ce a pierdut o persoană apropiată din cauza acestei boli. Și-a propus să îi facă să zâmbească pe copiii bolnavi și reușește. Cel mai mult a marcat-o o fetiță de nouă ani diagnosticată cu leucemie care a suferit foarte mult atunci când a aflat că are această boală.
Daniel știe cel mai bine ce mult contează ajutorul voluntarilor. La opt ani a fost diagnosticat cu cancer iar acum este student în anul patru la Medicină și își dorește să devină pediatru. În timpul liber, merge la Spitalul de Pediatrie Louis Țurcanu din Timișoara și se joacă cu copiii bolnavi de cancer.
Datele arată că rata de supraviețuire în țara noastră este de 70 la sută, mai mică cu zece procente decât media europeană.
