Așa pot fi numiți tinerii care și-au pierdut viața în incendiul de la Colectiv. După sacrificarea lor pe altarul incompetenței autorităților, normele de securitate împotriva incendiilor au fost radical modificate. La fel și cele de autorizare a dezinfectanților din spitale. Pentru că unii răniți care au scăpat de flăcări, au fost uciși de bacterii.
Tragedia din Colectiv a unit o țară întreagă. Zile în șir, pe străzile Capitalei și în cele mai mari orașe, s-a strigat împotriva corupției generalizate. În vizor au fost mai ales clasa politică și reprezentanții administrației publice.
După patru zile de proteste, Victor Ponta și-a dat demisia.
Miniștrii, deși demisionari, au rămas la Palatul Victoria încă două săptămâni ca interimari. Timp în care răniții din Colectiv au murit pe bandă rulantă. Unii, din cauza infecțiilor din spitale. Deși, oficial ... aveau de toate.
"Au toate medicamentele, au tot ce le trebuie, în toate spitalele, de la început, a exista tot ceea ce au avut nevoie. Eu vreau să vă asigur ca tot ce se poate face în Germania facem și noi aici, pentru toti, nu cred ca au ingrijire mai buna decat aici", declara ministrul Sănătății Nicolae Bănicioiu.
Ulterior, a revenit. "Acceptam orice ajutor pe care il putem primi in aceste momente, intr-adevar o tragedie mare, imensa, la care foarte putini puteau fi pregatiti. Repet, acceptam orice ajutor de la oricine, nimeni nu este refuzat", a spus Bănivioiu.
Ancheta realizată ulterior de Gazeta Sporturilor a arătat și de ce se moare pe capete în spitalele din România. Dezinfectanții nu sunt testați nici măcar atunci când sunt puși pe piață.
În urma acestui scandal, s-au schimbat și regulile privind biocidele. Aceste substanțe trebuie să treacă acum prin teste de eficacitate, în laboratoare acreditate la standarde europene, iar caietele de sarcini vor fi standardizate, întocmite de experți în epidemiologie și igienă.
Tragedia de la Colectiv a schimbat și standardele de protecție împotriva incendiilor. Primii care au anunțat măsuri au fost pompierii - prin Ministerul de Interne.
Toate cluburile erau obligate prin lege să obțină autorizații și din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Au fost patroni de cluburi care au decis de unii singuri să-și suspende activitatea. Alții s-au trezit cu sigilii pe ușile cluburilor întrucât nu aveau suficiente ieșiri de urgență, iar cel mai mic incendiu putea provoca o nouă tragedie.
Deși inițial promisiunea era că toate firmele trebuie să obțină avizul pompierilor, textul legii e totuși blând. Autorizațiile trebuie obținute până la finalul anului. Au nevoie de bucata de hârtie doar localurile de alimentație publică. Mall-urile nu! Valul de controale de după tragedia din 30 octombrie a scos la iveală că nici măcar Parlamentul, stațiile de metrou și Arena Națională nu au autorizație ISU. Cel mai mare stadion în România a fost vreme de 5 luni subiect de polemică. Timp de 5 luni, marea întrebare a fost: copertina e sau nu inflamabilă?
Cu porțile ferecate de pompieri, primăria a trebuit să ceară o expertiză tocmai din Italia pentru a dovedi că că acoperișul stadionului nu are cum să ardă.
În timp ce autoritățile s-au concentrat pe baruri, stadioane și cluburi, nici măcar 20 la sută din școlile din țară nu au autorizație împotriva incendiilor.
Inițial, Guvernul a dispus ca autorizațiile ISU să fie obținute de toate instituțiile până la 31 decembrie 2016. După ce și-au dat seama că nu se încadrează în termen, acesta a fost prelungit până la 30 iunie 2017. Până atunci, așa cum spunea și Raed Arafat, rămânem cu speranța. Speranța că nu va mai fi nevoie de un alt sacrificiu colectiv, pentru a schimba ce nu merge în România.
