Ciucă despre impozitarea progresivă: „Cred că la anul vom relua negocierile”

Nicolae Ciucă a explicat, deja, că impozitarea progresivă nu poate fi aplicată până când nu este efectuată o digitalizare la nivelul Ministerului Finanțelor pentru ca instituția să poată determina venitul global.

Impozitarea care durează

„Ordonanța urmează să fie prezentată săptămâna viitoare în coaliție și în momentul în care Ministerul de Finanțe va prezenta toate datele, le vom analiza și le vom agrea împreună cu partenerii de coaliție, imediat, că va fi în ședința de miercuri a Guvernului sau într-o ședință de Guvern ulterioară, cert este că săptămâna viitoare vom adopta această ordonanță. Prevede o rânduială în ceea ce privește cheltuielile la buget și aici ne referim la bunuri și servicii. Ne referim la reducerea cheltuielilor pentru achiziția de autovehicule și mobilier și alte cheltuieli. Putem să funcționăm și să administrăm în continuare țara și fără aceste cheltuieli și, desigur, acolo unde va fi necesar, de ce spun necesar, pentru că sunt instituții care prin bugetul anual au deja prevăzute cifre de școlarizare și acolo nu putem să stopăm încadrările, dar în instituțiile unde nu va fi absolut necesar să continue ocuparea funcțiilor și acelea vor fi stopate. Deci săptămâna viitoare”, a declarat Nicolae Ciucă, întrebat vineri la Neamț când va fi dată ordonanța privind reducerea cheltuielilor bugetare

Chestionat dacă are în vedere o supraimpozitare a bugetarilor, cât și pentruîn mediul privat, prim-ministrul Ciucă a răspuns: „Celelalte chestiuni care țin de impozitare, supraimpozitare sunt elemente de analiză pe care le așteptăm de la Ministerul de Finanțe. Nu putem să venim cu astfel de taxe la mediul privat”.

„Discutăm cu mediul privat, îi încurajăm să facă investiții, îi încurajăm să se dezvolte. Nu ar fi corect din partea statului să vină peste noapte cu astfel de măsuri. Adoptarea la nivelul Guvernului a unei astfel de decizii nu poate să se întâmple în acest moment, pentru că trebuie, de asemenea, asigurate condițiile de constituționalitate și celelalte elemente pe care trebuie să le avem clar pe masă vis a vis de efectele și consecințele acestor măsuri.”, a completat șeful Executivului.

„Nu am sumele”, a adăugat Ciucă, întrebat dacă are o estimare asupra bugetului pe care l-ar putea aduce această supraimpozitare.

„Trebuie mai întâi să determinăm venitul global”

Despre impozitarea progresivă, Nicolae Ciucă a explicat că ea nu poate fi aplicată, atâta timp cât nu este realizată o digitalizare a Ministerului de Finanțe care încă țin și calculează cifrele cu creionul în registre.

„Impozitarea progresivă este o soluție care se poate aplica doar atunci când vom avea toate instrumentele necesare, mai precis digitalizarea la nivelul Ministerului Finanțelor pentru determinarea venitului global, pentru că discutăm de impozitare progresivă în condițiile în care putem să determinăm venitul global. Așa cum astăzi toate aceste cifre încă sunt ținute cu creionul în registre, este imposibil să se aplice impozitarea progresivă”, a conchis premierul.

Banca Mondială recomandă României impozitarea progresivă: Sistemul fiscal de la noi, neechitabil 

Conform directorului executiv al organizației patronale Concordia, Radu Burnete, care susține că a făcut rost de document înainte ca acesta să fie făcut public, oficialii de peste hotare ar cere româniei să elimine multe din facilitățile fiscale pe care le are în prezent, dar și să adopte impozitul progresiv - așadar cei cu venituri mai mari să plătească și taxe mai mari.

Conform raportului Băncii Mondiale, citat de directorul patronatului Concordia, România ar avea printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, raportat la produsul intern brut. Țara noastră ar fi ajuns în această situație din mai multe motive. Printre ele, tratamentul fiscal preferențial extins: așadar obligații fiscale mai mici pentru anumite categorii profesionale, cum ar fi cei din IT. Printre cauze se nunără și impozitul mic pe venit dar și TVA-ul scăzut pentru anumite bunuri și servicii. Rezultatul? Un sistem fiscal dezechilibrat, în care, uneori, cei care câștigă mai puțin ajung să plătească mai mult la stat.

Banca Mondială vine și cu soluții, despre care spune că trebuie implementate unitar, așadar nu una sau două. În primul rând, analiștii băncii spun că este nevoie de digitalizarea și reforma Agenției Naționale de Administrație Fiscală. Totodată, sistemul de impozitare ar trebui regândit și transformat într-unul progresiv: așadar, cei cu venituri mai mari să plătească dări mai mari către stat, iar cei cu venituri mici să plătească mai puțin. În final, analiștii cer renunțarea la cotele reduse ale Taxei pe Valoare Adăugată pentru anumite produse și servicii, dar și la beneficiile fiscale acordate microîntreprinderilor.

CONSTATĂRILE BĂNCII MONDIALE

- România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE: 26,3%
- Tratament preferențial extins, excepții pentru categorii de angajați și afaceri
- Impozit mic pe venit
- Povara fiscală este mai mare pentru cei cu venituri mici
sursa: Facebook/Radu Burnete

SOLUȚIILE PROPUSE DE BANCA MONDIALA

- Reforma și digitalizarea ANAF
- Regândirea sistemului de impozitare și transformarea lui într-unul progresiv
- Renunțarea la cotele reduse de TVA și restrângerea facilităților fiscale pentru microîntreprinderi
sursa: Facebook/Radu Burnete

Sindicatele din sănătate critică impozitarea progresivă: „Va duce la scădere veniturilor și blocarea creșterilor salariale”

Patru amenințări grave la adresa profesioniștilor din sănătate, ce justifică acțiuni de protest

(1) Introducerea impozitării progresive (indiferent de chipul ei).

O astfel de măsură ar afecta în mod direct și rapid medici care efectuează gărzile din afara normei de bază prin scăderea (suplimentară) a veniturilor aferente activității profesionale din linia de gardă. Există o probabilitatea foarte mare ca adoptarea unei astfel de măsuri să determine reluarea protestelor pe modelul celor din vara anului 2016 (refuzul de a efectua gărzile suplimentare din partea unui mare număr de medici), de data aceasta cu caracter spontan.

(2) Blocarea creșterilor salariale

Aceasta trebuie înțeleasă în adevărata ei natură: în contextul inflației este echivalentă cu scăderi ale veniturilor reale (reducerea salariilor reale). Această măsură afectează toate categoriile de angajați (revenind cu analize specifice în cazul fiecăreia dintre aceste categorii).În cazul medicilor care efectuează gărzile suplimentare normei de bază efectele aceste măsuri au un impact negativ suplimentar, determinat în special de faptul că la ora actuală activitatea medicilor desfășurată în timpul gărzilor suplimentare nu este recunoscută efectiv (de facto) drept timp de muncă, prin faptul că nu este recompensată cu un salariul, ci cu ceea ce este considerat a fi un spor.Mai exact, deși medicii desfășoară gărzile suplimentare în baza unui contract individual de muncă (suplimentar față de cel de la norma de bază), ca urmarea a Deciziei nr. 59/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție drepturile salariale aferente acestei activități nu sunt considerate ca făcând partea (în majoritatea lor) din categoria salariilor de bază, ci din cea a altor drepturi salariale care fac parte din salariul brut.Cu alte cuvinte, din punct de vedere juridic medicii care efectuează gărzile suplimentare sunt într-o situație asemănătoare cu cea din prima parte a anului 2016 (gărzile nu erau considerate timp de lucru, ci erau plătite doar cu ceva suplimentar normei de bază), fiind îndreptățiți la acțiuni similare. Legitimitatea nemulțumirii (și implicit a acțiunilor) este dată de faptul că această situație încalcă în mod flagrant interpretarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prevederilor Directivei UE nr. 88/2003.

(3) Elaborarea Strategiilor privitoare la Sănătate

Ministerul Sănătății continua erorile procedurale care au stat la baza PNRR, elaborându-le fără parteneri sociali. Mai grav este faptul că deși Federația „Solidaritatea Sanitară” a solicitat în mod insistent și repetat modificarea formei acestor strategii, incluzând propuneri concrete în interesul angajaților, Ministerul Sănătății a refuzat să respecte condițiile obligatorii de dialog social pe această temă. În lipsa unor modificări ale strategiilor în acord cu interesele angajaților și cu dovezile existente viitorul profesioniștilor din sănătate este amenințat, odată cu ei urmând să fie afectați și pacienții.

(4) Contractul colectiv de munca la nivel de sector Sănătate

În condițiile în care finalizarea și semnarea acestuia întârzie în continuare, lipsind de drepturi tot mai mulți angajați, rezultatul îl constituie amplificarea nemulțumirilor profesioniștilor din sănătate. Unul dintre efectele acestor întârzieri semnificative îl constituie creșterea continuă a gradului de epuizare a angajaților, cauzată de pierderea drepturilor ce au ca obiectiv recuperarea capacității de muncă. Acest efect este cu atât mai amplu în cazul angajaților care desfășoară activitate (în interes public) în baza mai multor contracte individuale de muncă, cel mai evident fiind cazul medicilor care desfășoară gărzile suplimentare normei de bază.Federația „Solidaritatea Sanitară” precizează că aceste analize fac parte din categoria demersurilor raționale și a propunerilor bazate pe dovezi ce vin să pregătească și să însoțească acțiunile de protest, respectiv să susțină solicitările angajaților, se arată în expunerea de motive a celor de la Federația Solidaritatea Sanitară.