Cetăţile dunărene ar putea să fie incluse pe Lista Patrimoniului Mondial

Mai exact, vorbim de cetăţile Drobeta, Sucidava (Celei), Capidava (lângă Topalu), Carsium (Hârşova), Troesmis (Turcoaia), Dinogetia (Garvăn), Noviodunum (Isaccea), Aegyssus (Tulcea) şi Halmyris (Murighiol).

Potrivit Institutului Naţional de Patrimoniu, care se îngrijeşte de bunul mers al iniţiativei, proiectul este un instrument pentru protejarea şi conservarea pe termen lung a siturilor de pe limes (sistemul defensiv roman – n.r.), care garantează utilizarea sustenabilă a resurselor de patrimoniu cultural şi este finanţat prin programul de cooperare transnaţională, South Est Europe şi co-finanţat de Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, în România, finanţările pentru arheologie sunt precare, prin comparație cu alte ţări, care alocă mari sume de bani, în propriul patrimoniu, fapt confirmat și de directorul  Muzeului de Istorie Naţional şi Arheologie Constanţa, Gabriel Custurea.

„Ne străduim, probabil că vom mai cere, dar trebuie să ne facem şi noi socotelile. O să mai cerem o suplimentare de buget. Noi primim de la Consiliul Judeţean, dacă primim. Probabil că vom face o nouă solicitare de finanţare, pentru că sunt cheltuieli mari şi asta e... În vară, ni s-a completat fondul de salarii, care era foarte deficitar şi ni s-au dat şapte miliarde de lei”, a declarat directorul  Muzeului de Istorie Naţional şi Arheologie Constanţa, Gabriel Custurea.

Astfel, directorul susține că Executivul nu se gândeşte la arheologie.

„Nu, nu. De ce să se gândească? Guvernul are treaba lui, Consiliul Judeţean şi noi suportăm cheltuielile instituţiei. Adică şi autofinanţarea este într-o proporţie foarte mare la noi, prin turişti şi prestări servicii arheologice”, a mai declarat Gabriel Custurea.

Mai multe pe Replica Online.