Un top al celor mai năpraznice doamne din istorie nu le poate ocoli, sub nicio formă, pe Elisabeta Bathory (Contesa Dracula), pe Maria Tudor (Bloody Mary) sau pe Isabella de Castilla (Stăpâna lui Torquemada).
Erau puternice și bogate. Uneori erau și nemaivăzut de frumoase. Însă nu le era de ajuns. Așa că au devenit malefice. Cele mai crude femei din Evul Mediu au avut, toate, descendență regală și s-au dovedit dușmani de moarte ai creștinilor.
Contesa Dracula
Fără îndoială, cruzimea poate să îmbrace mai multe forme. Unguroaica Elisabeta de Bathory (7 august 1560- 21 august 1614) a reușit însă să ducă totul la superlativ, motiv pentru care a și fost supranumită „Contesa Dracula” sau „Tigroaica din Csejte”, scrie Adevarul.ro.
S-a născut la Nyírbátor în Ungaria și și-a petrecut copilăria la castelul din Nagyecsed. Tatăl ei a fost George Báthory, fratele lui Andrei Báthory, care a fost voievod al Transilvaniei, iar mama sa a fost Anna Báthory (1539–1570), fiica lui Ștefan Báthory de Șimleu, un alt voievod al Transilvaniei. Prin mama sa, Elisabeta era verișoară cu nobilul maghiar Ștefan Báthory, rege al Poloniei și principe al Transilvaniei.
A fost căsătorită la 11 ani, din rațiuni politice, iar la 14 ani a dat naștere primului ei copil, o fată, rezultată din relația adulteră cu un funcționar de la cancelaria soțului. Scandalul este mușamalizat, însă, ulterior, aveau să iasă la iveală gravele probleme psihice ale contesei.
Legendele țesute în jurul Elisabetei Bathory o prezintă ca pe o obsedată de sânge, de crime ritualice în grup și de torturarea victimelor în cele mai neobișnuite feluri.
Se spune că Elisabeta de Bathory, împreună cu alte patru femei (cu care forma un fel de cerc amoros lesbian), au torturat prin mușcare, înțepare, tăiere, bătaie, ardere și au ucis mai mult de 650 de fete și de femei tinere.Victimele făceau parte din familii sărace și ajungeau de regulă ca slujnice la castelul Csjte, aparținând familiei sângeroasei contese. Există chiar și o legendă potrivit căreia Elisabeta obișnuia să facă baie în sângele victimelor ei deoarece credea ca așa va rămâne tânără pe veci.
Acuzată de crime încă din 1602, chiar arestată la un moment dat, Elisabeta nu a fost supusă niciodată unui proces (culmea este că trei dintre complicii ei au fost condamnați la moarte și executați), însă familia ei a închis-o pe viață, în 1610, în castelul Čachtice. A fost zidită într-un turn îngust fără ferestre, doar cu câteva găuri prin care primea mâncarea și aerul necesar. A fost întemnițată timp de patru ani, până la 24 august 1614, când a fost găsită moartă de către un paznic. Articolul integral, AICI
