Cea mai mare bancă din România, BCR, și-a redus estimările privind creșterea economică a României, prognozând un avans de 1,8% în acest an, față de 2,3 în estimarea anterioară. Motivul pesimismului: faptul că Guvernul a tăiat investițiile publice!
BCR a redus estimările privind avansul economic al României, prognozând o creștere de 1,8% în acest an și 3% anul viitor, pe fondul investițiilor publice scăzute, dar și din cauza deteriorării situației economice a principalilor parteneri comerciali, se arată într-o notă publicată luni de bancă.
Anterior, BCR estima o creștere a produsului intern brut de 2,3% în acest an și de 3,3% în 2015, potrivit Mediafax.
Premierul Victor Ponta a declarat în septembrie că România trebuie să cheltuiască, până la sfârșitul anului 2014, o sumă de peste 3 miliarde de dolari pentru investiții publice, el arătând că aceste fonduri, care sunt acoperite de la buget, se cheltuiesc greu din motive procedural birocratice.
Prognoza BCR este mai pesimistă decât estimarea FMI care vorbește de 2,4%, dar apropiată de previziunile Consiliului Fiscal, potrivit căruia România va obține, în acest an, o creștere economică de 1,5%, fără a fi luată în calcul agricultura.
Analiștii BCR consideră ca fiind "ambițioasă" ținta de deficit bugetar pentru 2015 asumată de guvern în ultimul raport de convergență trimis Comisiei Europene, de 1,4% din PIB, respectiv un deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB.
BCR notează că încă nu au fost prezentate alte detalii în privința bugetului de stat pentru 2015, momentan toată atenția fiind concentrată pe alegerile prezidențiale care vor avea loc duminică (2 noiembrie).
"De altfel, a devenit o tradiție ca România să aprobe bugetele de stat abia în ianuarie sau februarie", menționează analiștii băncii.
Pentru acest an, guvernul a stabilit o țintă de deficit de 2,2% din PIB.
BCR estimează că statele din Europa Centrală și de Est care au reușit să aducă deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB, cum este cazul României, Ungariei, Cehiei și Slovaciei, vor încetini ritmul consolidării fiscale anul viitor și vor direcționa mai multe fonduri către cheltuielile publice.
