Ministrul de Finanțe - Florin Cîțu a explicat, vineri, în ședința de Guvern, efectele negative răsfrânte de pandemie asupra economiei și modul în care acest sector a evoluat în trimestrul doi. Demnitarul a vorbit despre măsurile economice pe care le are în desfășurare Guvernul.
„Rectificarea bugetară vine într-un moment în care avem și informațiile pentru creșterea economică sau dinamica economiei în trimestrul doi, care arată clar că economia în trimestrul doi a încetinit, dar în același timp păstrează estimările pe care le avem cele mai recente de la Comisia Națională de Prognoză. Rectificarea ia în calcul o contracție a economiei în 2020 de 3,8%, o estimare care s-a înrăutățit față de cea inițială, dar aceste două puncte procentuale vin din cele două luni în care economia a fost închisă. Relativ la ce se întâmplă în restul Europei, unde avem o medie a scăderii de 14%, România are 10%”, a declarat Florin Cîțu, în debutul ședinței de Guvern.
Premierul a reiterat că „am avut o cădere extrem de gravă a economiei care s-a văzut în resursele bugetare”.
„Pornind de la aceste elemente macro, deficitul bugetar se majorează la această rectificare la 90,9 miliarde lei. Reprezintă 8,6% din PIB. Față de bugetul inițial din decembrie, înseamnă o creștere a deficitului cu 50 de miliarde. O parte, 20 de miliarde vin din scăderea veniturilor și 30 de miliarde vin de la creșterea cheltuielilor”, a declarat Ludovic Orban.
Investiții
„La investiții, avem în continuare 1,8 miliarde pentru Ministerul Dezvoltării, 323 de milioane pentru proiecte privind educației timpurie, proiecte din învățământul secundar ROSE, 250 de milioane pentru menținerea infrastructurii rutiere, deci sunt suplimentare. Aș vrea să vă prezint câteva din cheltuielile bugetare și ce aducem în plus la această rectificare. Cheltuielile bugetare se majorează cu 18,2 miliarde pe sold, deci sunt mai multe influențe acolo, dar important din acestea sunt proiecte finanțate din fonduri externe de 8,6 miliarde de lei și cheltuieli curente de capital, proiecte naționale, de 9,5 miliarde de lei. În plus se majorează plafonul de garanții cu 14 miliarde de lei, de la 18 miliarde cât a fost în prima rectificare la 32 de miliarde.
Aici includem majorarea plafonului pentru programul IMM Invest cu 5 miliarde lei, de la 15 la 20 de miliarde lei. A fost aprobat de Comisia Europeană. Plafon garanții măsuri sprijin companii mari EXIMBANK cu 4,7 miliarde lei. Plafon garanții TAROM și Blue Air cu 0,8 miliarde lei. Plafon garanții program IMM Leasing 1,5 miliarde lei. Plafon garanții program IMM Factoring 1,1 miliarde lei. Plafon garanții vouchere de vacanță și asigurare de credit comercial – 1 miliard lei. Acestea sunt creșterile pentru garanții”, a mai spus Florin Cîțu.
