BOBOTEAZA. Tradiții, obiceiuri și superstiții: Se spune că în noaptea de Bobotează...

BOBOTEAZA. Obiceiuri de Bobotează

În ziua de Bobotează are loc sfințirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, și astăzi, cu multă atenție, în fiecare comunitate. Locul de desfășurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spațiu mai larg – unde să fie cel puțin o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn și, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheață. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfășoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunității.

BOBOTEAZA. Ce nu ai voie să faci în Ajunul Bobotezei. Evită asta cu orice preț!

BOBOTEAZA. După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean își ia apa sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belșugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului și pentru creșterea cât mai mare a cânepii – și toarnă câte puțină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casă și interiorul casei.

Boboteaza – practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice

Bobotează cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creștine adăugându-se practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri și fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca.

BOBOTEAZA. Această manifestare avea loc imediat după sfințirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinși ce fuseseră folosiți anterior la aprinderea secaluselor, și aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri și frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte.

BOBOTEAZA. Superstiții de Bobotează. Când trebuie să își pună fetele nemăritate busuioc sub pernă

BOBOTEAZA. Tinerii cântau și dansau în jurul focului și săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credință că vor fi feriți, astfel, de boli și de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care, odată ajunși acasă, afumau pomii din livada în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casă cu pulberea folosită că încărcătură pentru secaluse crezând că, în acest fel, casă va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

În cele trei zile, cât ține Bobotează în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii și rudele obișnuiesc a se colindă reciproc, după cum există comunități în care, în aceste zile, reapar mascații. Tinerii, mascați în babe și moșnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscență a cultului moșilor și strămoșilor precum și a unor vechi practici fertilizatoare.

BOBOTEAZA. Traditii in Ajun de Boboteaza

BOBOTEAZA. Pe vremuri, ziua de 5 ianuarie era dedicata farmecelor si descantecelor. Oamenii strangeau cenusa din soba, inainte de aprinderea focului, si le pastrau pana in primavara pentru a fi presarate pe straturile cu legume. Cenusa luata din soba in ziua de 5 ianuarie are un efect fermecator. Oamenii care presara cenusa in ograda vor avea parte de un an rodnic.

BOBOTEAZA.Tradiții și obiceiuri. Ce nu ai voie să faci pe 6 ianuarie. E mare păcat!

In Ajunul Bobotezei se tine post negru si se spun multe rugaciuni. Tot in aceasta zi se pregateste o masa asemanatoare cu cea din ajunul Craciunului. Pe masa se pune si un bulgare de sare. Acesta simbolizeaza belsugul si sanatatea intregii familii. Pe masa se pun 12 feluri de mancare, precum borsul de fasole alba, coltunasi umpluti cu ciuperci, bors de peste (pentru cei care nu tin post negru) si prune fierte.

BOBOTEAZA. Persoanele care se cearta in ajunul Bobotezei vor avea parte numai de necazuri tot anul.

BOBOTEAZA. Traditii si obiceiuri de Boboteaza

1. Este ziua in care preotii sfintesc apele, dar si casele oamenilor. In anumite zone din tara, flacaii comunitatii fac o intrecere in apa rece unde este aruncata o cruce din lemn. Cel care prinde crucea are parte numai de noroc in urmatoarele 12 luni.

BOBOTEAZA. Ce NU ai voie să faci de Bobotează, dacă vreți să-ți meargă bine tot anul

2. De Boboteaza se leaga si obiceiul numit Iordanela. Oamenii merg la fantani si isi toarna apa rece peste cap pentru a fi sanatosi.

3. In noaptea de Boboteaza, fetele care se impiedica sau aluneca pe gheata si cad se vor marita in decursul anului.

4. Pentru a-si visa ursitul, fetele trebuie sa isi lege pe inelar un fir rosu de ata si sa isi puna o crenguta de busuioc sub perna.

5. Pentru ca este o mare sarbatoare, nu se spala hainele in aceasta zi. De asemenea, nu se dau bani sau obiecte cu imprumut. In unele zone rurale, in special in Moldova, gospodinele nu spala rufele in urmatoarele 8 zile de la Boboteaza.

6. Crestinii merg la biserica pentru a lua agheasma. Apa sfintita de preoti are puteri miraculoase si poate fi consumata tot anul. Se spune ca vindeca deochiul, alcoolismul si bolile genitale.

BOBOTEAZA. Sfințirea caselor de Bobotează. De ce este bine să primiți preotul. Puțini îi cunosc semnificația