”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR într-un comunicat.
Instituţia precizează că decizia a fost luată ”pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate”.
”Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare”, menţionează BNR.
Inflația se apropie deja de două cifre
În ciuda faptului că inflația se apropie de două cifre și ratele reale rămân negative, BNR și-a menținut poziția precaută la ședința din 8 octombrie, prioritizând stabilitatea pe fondul slăbirii consumului și al perspectivelor incerte de creștere.
Prognoza BNR, realizată în august, arată o inflație de 9,2% la finele anului curent și de 7,9% la finele trimestrului al doilea din 2026, urmată de o scădere la fel de abruptă până la 3% în decembrie 2026, revenind în ținta de 1,5-3,5% – o „cocoașă”, cum a numit-o guvernatorul Mugur Isărescu.
Decizia BNR privind dobânda-cheie poate influența semnificativ atât evoluția economiei, cât și viața de zi cu zi a populației. O modificare ar putea afecta costul creditelor și al ratelor bancare, randamentele economiilor, puterea de cumpărare și inflația.
Banca Națională a României este așteptată de cei mai mulți analiști să țină dobânzile la nivelurile curente în ședința de miercuri, 8 octombrie.
Șocul inflaționist recent ar reclama rate mai ridicate, însă economiștii cred că BNR va aștepta ca acesta să treacă și de anul viitor va veni cu reduceri de dobânzi, pe măsură ce cifrele de inflație vor fi ameliorate de un efect de bază și în condițiile scăderii consumului.
Inflație în creștere
Prognoza BNR, realizată în august, arată o inflație de 9,2% la finele anului curent și de 7,9% la finele trimestrului al doilea din 2026, urmată de o scădere la fel de abruptă până la 3% în decembrie 2026, revenind în ținta de 1,5-3,5% – o „cocoașă”, cum a numit-o guvernatorul Mugur Isărescu.
Chiar dacă inflația se apropie de niveluri de două cifre și ratele reale rămân negative, BNR este așteptată să rămână precaută în ședința din 8 octombrie și să prioritizeze stabilitatea, în condițiile scăderii consumului și incertitudinilor privind creșterea economică, scriu economiștii ING Bank România.
„În cele din urmă, în acest punct, ideea că avem de-a face cu o perioadă inflaționistă mai scurtă prin comparație cu cea precedentă este susținută de semnalele clare privind încetinirea consumului și a dinamicii salariale, cuplată cu o încredere scăzută a consumatorilor”, arată Valentin Tătaru și Ștefan Posea, economiști la ING Bank România.
Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, date care arată tendința consumului, a scăzut semnificativ în august, una dintre cele mai ample căderi în context istoric, și a trecut în teritoriu negativ, la -4% pe an.
Creșterea salariilor s-a diminuat
Creșterea salariului mediu net a încetinit de la 14,8% în iulie 2024 la 5,2% în iulie anul curent. Mai mult, dinamica reală a trecut în teritoriu negativ (-2,4% anual), ca urmare a creșterii inflației.
„Creșterea PIB se va baza în principal pe investițiile publice în trimestrele următoare, în cazul în care cele mai recente decizii privind PNRR și prioritizarea investițiilor rămân pe drumul cel bun. Pe de altă parte, consumul privat este deja pregătit pentru un al treilea trimestru dificil”, consideră economiștii ING Bank.
Produsul intern brut a crescut cu 0,3% în primul semestru din acest an, după ce creșterea încetinise deja de la 2,4% în 2023 la 0,8% în 2024. Dinamica redusă a economiei vine totuși în contextul unui deficit bugetar foarte ridicat (9,3% din PIB anul trecut, proiecție de 8,4% pentru acest an), ce ar trebui să stimuleze consumul și investițiile. Anul viitor deficitul ar trebui să scadă la circa 6% din PIB.
„Absorbția fondurilor UE ar trebui să fie în continuare prioritizată în perioada următoare pentru a stimula investițiile, creșterea economică și capacitatea viitoare de generare de venituri, astfel încât să se atenueze povara corectării deficitului bugetar. Cu toate acestea, reducerile de cheltuieli sunt necesare pentru a elibera mai multe fonduri pentru investiții în limitele obiectivelor de deficit convenite”, arată Anca Maria Negrescu și Alexander Ragea, economiști la UniCredit Bank România – banca așteaptă ca BNR să țină dobânzile miercuri.
Banca Comercială Română se așteaptă ca banca centrală să revizuiască însă în sus prognoza de inflație. Economiștii BCR estimează inflația la 9,7% la finele lui 2025 și la 3,7% la finele anului următor. Inflația de bază ar urma să fie la 7,5% la finele anului curent. BNR va tolera șocul inflaționist generat de măsurile fiscale, consideră BCR.
„Odată ce aceste efecte dispar din baza statistică, impactul lor asupra venitului disponibil și a cererii agregate generale ar trebui să contribuie la procesul de dezinflație. În perioada iulie-august a anului viitor, este de așteptat o decelerare bruscă a ratei anuale a inflației. Este de așteptat ca ajustarea fiscală să ducă la o corecție a deficitului comercial, reducând ulterior presiunea exercitată de slăbirea leului și lăsând mai mult spațiu BNR pentru a reduce ratele dobânzilor, deoarece cursul de schimb are încă un rol important în funcția sa de reacție. Stabilitatea valutară ar trebui să rămână un pilon în elaborarea politicilor BNR în viitor”, arată Vlad Ioniță, economist la BCR.
BCR se așteaptă la o primă tăiere de dobânzi în februarie 2026, dar acest lucru va depinde de perspectiva inflației, în condițiile în care în martie 2026 vor expira limitarea adaosului comercial la alimentele de bază (recent prelungită) și plafonarea prețurilor la gazele naturale, considerați principalii factori de incertitudine cu privire la inflația pe termen scurt.
