Băsescu: CSM să înceteze apucăturile de măciucar. Miza lui Ponta și Tăriceanu, controlul justiției

Mai mult, fostul președinte a spus din nou că "CSM-ul a ajuns o măciucă agresivă ce se aplică peste gură oricui incearcă să facă observații sau aprecieri negative la adresa justiției".

Comentariile au fost făcute într-o postare pe pagina personală de Facebook, pe care o redăm în continuare:

"Miza lui Tăriceanu și Ponta este controlul justiției și nu Doamna Mariana Rarinca

Cred că justiția a ajuns la un moment de cumpănă. Cu siguranță nu voi fi cel care să dea cu pietre în justiția de astăzi, care s-a construit cu greu și, cel puțin în ce mă privește, cu costuri politice mari, pentru că am apărat-o public și atunci cînd nu merita apărată.

Din păcate, în ultimele șase luni, setea de putere și goana bezmetică după imagine a cîtorva lideri din justiție, secondați de generali SRI cu capacitate ridicată de presiune și șantaj, au generat derapaje care pot fi cu greu acceptate. În plus, pentru a avea imaginea completă, trebuie spus că CSM-ul a ajuns o măciucă agresivă ce se aplică peste gură oricui incearcă să facă observații sau aprecieri negative la adresa justiției.

Nu-mi trece prin cap să cer demisia doamnelor Stanciu și Koveși sau a domnului Coldea. Acesta este obiectivul PSD pentru a-și putea instala în aceste funcții oameni obedienți de talia lui Nițu și Sutiman de la Parchetul General.

Justiția chiar ar ajunge din nou o anexă a socialiștilor, așa cum era pe vremea lui Adrian Năstase. Nu voi profita nici de nefericirea doamnei Mariana Rarinca pentru a cere demisii, dar mă înclin cu respect în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București care au achitat-o.

Trebuie să fim de acord că sunt adevăruri ce nu pot fi contestate și care trebuie dezbătute public atîta timp cît nu sunt rezolvate și anume :

1.Unii procurori introduc în cererile de arestare preventivă și în rechizitorii acuzații nesusținute de probe și elimină probele favorabile inculpatului, inducînd în eroare judecătorii;

2.Pentru a-și atinge scopul arestării preventive, procurorii transferă selectiv către presă documente și informații din dosare aflate în anchetă, creînd o uriașă presiune publică;

3.Judecătorii sunt adesea timorați de presiunea publică exercitată de televiziuni și procurori, aprobînd cu ușurință arestul preventiv pentru oameni care sunt departe de a fi un pericol public sau de a avea posibilitatea să distrugă probe;

4. Prin publicitate excesivă controlată de procurori și arestările preventive aprobate cu ușurință de către judecători, se ignoră drepturi fundamentale ale omului cum ar fi dreptul la apărare, dreptul la libertate de exprimare, dreptul la imagine;

5. Denunțuri tardive sunt încadrate de unii procurori în categoria denunțurilor inițiale, permițînd unor protejați să scape și cu banii furați, și fără pedeapsă penală. Măcar banii ar trebui recuperați;

6. Sunt cazuri în care delațiunea este luată cu bună știință drept denunț și utilizată ca probă, ducînd la inculparea și arestarea preventivă, fără probe care să genereze suspiciunea rezonabilă;

7. În timp ce prin acțiunea incorectă a procurorilor care transmit presei informații selectate din dosare, inculpații sunt pur și simplu zdrobiți pe imagine, orice încercare a inculpatului de a se apăra public este considerată un grav atac la desfășurarea anchetei;

8. Utilizarea ca probă a rapoartelor tehnice făcute de salariați ai DNA și nu de experți independenți autorizați ai MJ;

9. Utilizarea de experți independenți controlați de procurorii de caz;

10. Procurori care lucrează în dosare sub controlul ofițerilor SRI și care îndreaptă forțat ancheta spre concluziile sugerate de SRI fără a putea demonstra prin probatoriu cele susținute împotriva inculpaților.

Iată doar cîteva din problemele reale ale justiției, zone în care este obligatoriu să continuăm a progresa.

Nu vreau să abordez probleme legate de corupție, profesionalism, ranchiună, orgoliu nemăsurat, sete de putere, discreționarism și, de ce nu, și năravuri dîmbovițene (pentru că și magistrații sunt tot români obișnuiți)etc. care afectează anchetele unor procurori, pentru că sunt greu de demonstrat, dar cu certitudine și acestea există. Dacă vrem ca justiția să progreseze, trebuie să fim conștienți de nevoia continuării proceselor de reformă, de consolidare internă a justiției prin creșterea nivelului de profesionalism și responsabilitate a fiecărui magistrat avînd în vedere puterea uriașă pe care o au asupra destinului oamenilor, iar CSM-ul trebuie să-și înceteze apucăturile de măciucar împotriva oricui are păreri prin care nu este slăvită justiția din România.

Este adevărat că justiția, în ansamblul ei, a făcut progrese majore față de anul 2004, dar a încerca să acreditezi ideea că a ajuns la perfecțiune este o mare minciună.

Revenind la ceea ce astăzi este pe agendă, o spun foarte clar: a intra în jocul lui Tăriceanu, care cere demisii și demiteri la vîrful justiției, înseamnă atingerea obiectivului major al lui Voiculescu, Ponta și Antonescu din vara lui 2012, acela ca PSD și acoliții să dobîndească controlul justiției. Problema este dacă Inspecția Judiciară și CSM-ul vor intra în jocul tandemului Ponta – Tăriceanu.

Cazul doamnei Mariana Rarinca este, în opinia mea, mult mai complicat decît pare, dar cu semnificații limpezi pentru riscurile arestului preventiv utilizat ca mijloc de a închide gura unui justițiabil incomod sau pentru a-i diminua șansele la apărare, iar apariția imediată a unor indivizi gata să denigreze judecătorii care au achitat-o nu arată decît capacitatea de dezinformare a unora.

Altfel, rămîn un adversar neîmpăcat al arestărilor preventive inutile. Consider că ele îngrădesc dreptul la apărare, sunt umilitoare pentru cei cărora li se aplică fără probe care să ducă la indicii rezonabile, fie ei oameni de rînd sau persoane publice."