Rata dobânzii la depozite, principalul instrument de referință, a fost redusă cu un sfert de punct, până la 2,0%, un nivel pe care instituția prezidată de Christine Lagarde nu îl mai consideră penalizant pentru economie, potrivit Le Figaro.
Din iunie 2024, scăderea inflației în zona euro a permis instituției cu sediul la Frankfurt, Germania, să reducă ratele, inversând un ciclu de înăsprire monetară început cu doi ani înainte pentru a limita creșterea prețurilor, rata depozitelor atingând un maxim istoric de 4,0%. Această a șaptea reducere consecutivă din septembrie anul trecut intervine într-un moment în care „inflația se situează în prezent în jurul țintei de 2% a BCE”, după cum a subliniat joi BCE.
Îngrijorările s-au îndreptat către slăbiciunea continuă a activității economice în cele douăzeci de țări din zona euro, unde cererea lentă ar putea avea efecte deflaționiste. „Incertitudinea legată de politicile comerciale” va frâna investițiile și exporturile pe termen scurt, însă creșterea investițiilor publice și o piață a muncii puternică vor sprijini creșterea și consumul, “făcând economia mai rezistentă în fața șocurilor globale”, a explicat BCE.
Incertitudinea legată de tarifele SUA
Principala amenințare vine din partea președintelui american Donald Trump, care critică mai tot timpul UE și menține un nivel ridicat de incertitudine cu privire la amploarea viitorului șoc. Ultimatumul său privind taxele de 50% pe produsele europene expiră la 9 iulie. Miercuri, Washingtonul majorase deja la 50% tarifele pentru oțelul și aluminiul provenind de pe Bătrânul Continent. O măsură „puternic” regretată de comisarul european Maros Sefcovic, care consideră că aceasta complică negocierile în curs între cele două blocuri.
Datele colectate de la ultima sa reuniune din aprilie au confirmat deciziile anunțate joi: inflația a scăzut din nou la 1,9% în luna mai în zona euro, o încetinire clară și sub ținta de 2% a BCE. Această scădere s-a datorat în principal scăderii prețurilor la energie, dar chiar excluzând energia și alte prețuri volatile la alimente, inflația subiacentă a încetinit, de asemenea, la 2,3% pe an în mai, de la 2,7% în aprilie. BCE a remarcat, de asemenea, că creșterea salariilor „rămâne puternică, dar continuă să se tempereze în mod semnificativ”, înlăturând temerile legate de efectele „de runda a doua” asupra prețurilor.
Inflația se așteaptă să scadă
BCE și-a revizuit în scădere previziunile privind inflația pentru 2025 și 2026, din cauza prețurilor mai mici la energie și a unui euro mai puternic. De asemenea, BCE și-a redus prognoza de creștere economică pentru 2026. Pentru acest an, instituția cu sediul la Frankfurt și-a redus prognoza de inflație la ținta sa de 2,0%, față de 2,3% anterior. Acest indicator ar trebui să scadă la 1,6% în 2026 și să ajungă la 2,0% în 2027.
PIB-ul zonei euro ar trebui să crească cu 0,9% în 2025, conform estimărilor din martie, dar cu doar 1,1% anul viitor, față de 1,2% cât se preconiza anterior, din cauza „incertitudinii” legate de tarifele vamale ale președintelui Trump.
Seria de reduceri ale ratelor în zona euro contrastează cu poziția Rezervei Federale americane (Fed), care își menține ratele peste 4%, temându-se că măsurile lui Donald Trump vor relansa inflația în Statele Unite. Banca Angliei urmează o strategie similară.
În zona euro, în a doua jumătate a anului, atenția s-ar putea îndrepta de la tensiunile comerciale către punerea în aplicare a planului de stimulare german, ale cărui efecte asupra creșterii și inflației în Europa după 2025 vor fi analizate cu atenție.
