Managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, medicul Florin Roșu, susține că nu se recomandă ca persoanele care suferă de boli cronice să țină post, întrucât starea de sănătate a acestora se poate agrava. Avertismentul sepcialistului nu se oprește însă aici. Potrivit acestuia, nici copiilor nu le este este recomandat acest lucru. Medicul are și o explicație care să-i susțină afirmațiile.
Medicul Florin Roșu atrage atenția asupra riscului pentru pacienții cu boli cronice care țin post, el dând ca exemplu efectele asupra bolnavilor de diabet, relatează News.ro.
”Un pacient diabetic are voie să consume în medie 180 de grame de carbohidrați pe zi. În perioada postului această cantitate se dublează sau chiar triplează, lucru care se reflectă în valorile crescute ale glicemiei. Lipsa proteinei de origine animală face ca pacientul să simtă senzația de sațietate mult mai târziu, lucru care duce la creșterea frecvenței meselor. Așadar, numărul crescut de carbohidrați din dietă, împreună cu cea a porțiilor de mâncare asociată cu creșterea frecvenței meselor, duce la dezechilibrarea diabetului”, a afirmat medicul.
Acesta susține că postul nu este benefic nici în cazul copiilor, întrucât, până în jurul vârstei de 14 ani, corpul are nevoie permanentă de un complex de elemente nutritive esențiale pentru o dezvoltare armonioasă atât din punct de vedere fizic, cât și psihic.
”Organismul copiilor nu este pregătit pentru a face față unor astfel de carențe. Privarea copiilor de calciul conținut de produsele lactate are consecințe importante asupra dezvoltării sistemului osos, dar și endocrin”, explică managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.
Medicul ieșean a precizat că un aliment consumat frecvent în gospodării în perioada postului îl reprezintă conservele preparate în casă, dar și cele produse pe cale industrială, însă și în acest caz pot să apară riscuri.
”Dacă nu sunt corect preparate termic acestea pot fi contaminate cu o bacterie numită Clostridium botulinum, care produce boala numită botulism. Această toxină a fost găsită în conservele care conțin puțin acid, cum ar fi cele de sfeclă, ciuperci sau fasole verde, dar și în conservele de pește sau în semipreparate de tipul cârnaților sau al șuncii. Metodele de conservare a alimentelor prin adăugarea de ulei la suprafața acestora produc condiții de anaerobioză, fapt care favorizează producerea de toxină botulinică”, detaliază medicul ieșean.
El afirmă că simptomele botulismului alimentar apar la aproximativ 12-36 de ore de la ingestia alimentelor contaminate. Potrivit lui Florin Roșu, în acest an s-au prezentat la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași trei persoane care au fost diagnosticate cu botulism, acestea fiind salvate pentru că au venit rapid la medic.
