În timp ce la București se discută despre noi taxe și impozitări progresive, Guvernul de la Viena a ales o cale radical diferită pentru a-și proteja cetățenii. Începând cu 1 iulie 2026, Austria va înjumătăți cota de TVA pentru produsele alimentare esențiale, reducând-o de la 10% la doar 5%. Măsura, confirmată la jumătatea lunii ianuarie, vine ca un răspuns direct la criza costului vieții, oferind un balon de oxigen gospodăriilor asfixiate de inflație.
Reforma „Coșului de Cumpărături”: Ajutor direct la casa de marcat
Cancelarul austriac a subliniat că această reformă nu este doar o cifră într-un tabel, ci o strategie de a aduce inflația de bază de la nivelurile actuale spre ținta de 2%. Reducerea taxelor pe alimente este menită să fie resimțită imediat de consumatori, sprijinind în același timp comerțul local. Austria nu este singură în acest demers; anunțul urmează unor decizii similare luate recent în Suedia și Danemarca, consolidând un trend european de relaxare fiscală pe consumul de bază.
Ingeniozitatea finanțării: Statul ia de la marii poluatori și importatori externi
Ceea ce face modelul austriac cu adevărat remarcabil este modul în care a ales să acopere deficitul creat de reducerea TVA. În loc să pună presiune pe salariile propriilor cetățeni, Viena va finanța ieftinirea alimentelor prin introducerea unei taxe pe materialele plastice nereciclabile până în octombrie 2026.
De asemenea, Guvernul de la Viena va introduce taxe pentru importurile de valoare redusă din țări terțe, protejând astfel și comercianții locali de concurența neloială.
Austria vs. România. O prăpastie de viziune
Contrastul este frapant. În timp ce autoritățile austriece clarifică listele de produse esențiale pentru a asigura conformarea sistemelor de retail, în România, contribuabilii se pregătesc pentru o „Lune Neagră” a declarațiilor fiscale și se tem de creșterea impozitelor pe venit.
Viena consideră că inflația persistentă subminează atractivitatea țării ca destinație de afaceri, motiv pentru care a ales să scadă taxele. În schimb, modelul românesc pare să mizeze pe o austeritate care, sub Bolojan „Taietot”, riscă să lase serviciile publice fără specialiști și consumatorii fără putere de cumpărare.
