Jurnaliștii de la Financial Times scriu despre situația din România și arată că țara noastră riscă să intre în colaps, în ciuda măsurilor luate de Guvern. Cu un deficit estimat la 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din UE și mult peste plafonul de 3% impus de regulile fiscale europene, autoritățile de la București sunt presate să reducă cheltuielile și să crească veniturile la buget, pe fondul unei situații politice extrem de volatile, scrie Financial Times.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pentru publicația britanică că o primă rundă de măsuri a intrat în vigoare la 1 august, incluzând majorarea cotei maxime de TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor și înghețarea oricărei creșteri a salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026. Alte două pachete de reforme fiscale și bugetare sunt programate până la sfârșitul anului.
"Desigur, nu este ușor. Suntem cu toții pe deplin conștienți de starea actuală a bugetului", a spus Nazare, în Financial Times.
Guvernul afirmă că aceste măsuri sunt necesare pentru sustenabilitatea fiscală și echitate socială. Printre reformele sensibile aflate în pregătire se numără revizuirea pensiilor speciale – inclusiv eliminarea pensionării anticipate a judecătorilor – și schimbarea guvernanței companiilor de stat, ambele condiții impuse pentru accesarea fondurilor europene de redresare post-pandemie.
„Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală, cât și echitatea", a declarat el.
Valul extremist crește pe fondul măsurilor de austeritate
Austeritatea rămâne însă profund nepopulară. România a trecut printr-un val dur de tăieri și majorări de taxe în timpul crizei datoriilor suverane, măsuri care în 2012 au dus la căderea guvernului. În această vară, sute de oameni au protestat la București și în alte orașe, iar liderul AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate și a îndemnat la refuzul plății noilor taxe.
Pe plan politic, situația este fragilă. Coaliția pro-europeană condusă de premierul Nicușor Dan, instalată în iunie după anularea controversată a alegerilor prezidențiale din decembrie, se confruntă cu tensiuni interne și demisii. AUR, principalul partid de opoziție, a ajuns la aproximativ 40% în sondaje, depășind formațiunile aflate la guvernare.
Între timp, România riscă să piardă aproape un sfert din cele 28,5 miliarde de euro alocate din PNRR, folosind până acum mai puțin de 10 miliarde.
Nazare admite că reformele majore vor fi implementate complet abia peste trei ani, dar insistă că păstrarea fondurilor europene „nu ține de ideologie, ci este o opțiune strategică pentru dezvoltarea României”.
