În timp ce o planetă întregă este cu ochii pe situația de pe Flancul Estic, un adevărat butoi cu pulbere zilele acestea, președintele Belarusului Aleksandr Lukașenko, tulbură și mai mult apele, prin declarațiile pe care le face. Mai exact, liderul de la Minsk, cunoscut pentru politica sa rusofilă, a declarat că țara sa este gata să găzduiască pe teritoriul său "arme nucleare" în caz de amenințare din partea Occidentului.
"Dacă va fi necesar (...) vom desfășura nu doar arme nucleare, ci și arme supernucleare, arme promițătoare, pentru a ne apăra teritoriul", a declarat Lukașenko, relatează Agerpres, care citează Agerpres.
Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă vor fi luate "măsuri stupide" de către "rivalii și adversarii" Republicii Belarus, a subliniat Lukașenko. "Dacă nu vor exista amenințări din partea unor state neprietenoase față de Belarus, nu va fi nevoie de arme nucleare aici timp de o sută de ani", a adăugat oficialul de la Minsk.
Mai mult decât atât, Aleksandr Lukașenko a spus că Belarusul ar putea păstra o parte dintre echipamentele militare aduse de Rusia pentru exercițiile comune încă în curs. Președintele belarus a adăugat că intenționează să discute cu privire la acest subiect cu Moscova.
Acesta susține, de asemenea, că Belarusul ia în calcul achiziționarea mai multor sisteme rusești de rachete antiaeriene pe care să le amplaseze în apropierea capitalei Minsk.
După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Belarus, la fel ca alte foste republici sovietice, a renunțat la armele nucleare desfășurate pe teritoriul său la presiunile SUA și a acceptat să le restituie Rusiei.
Constituția belarusă prevedea ca țara să rămână o "zonă fără arme nucleare". Cu toate acestea, articolul respectiv a fost înlocuit într-o nouă versiune a Constituției propusă de Lukașenko și asupra căreia belarușii vor trebui să se pronunțe în cadrul unui referendum la finalul acestei luni, mai exact pe 27 februarie. Acest articol ar urma să fie înlocuit prin altul care "exclude o agresiune militară de pe teritoriul" belarus.
Rusia a desfășurat de la sfârșitul lui 2021 zeci de mii de soldați lângă frontiera ucraineană, provocând cea mai gravă criză cu Occidentul de la sfârșitul Războiului Rece.
