Noile date indică faptul că persoanele care suferă de această tulburare respiratorie – cunoscută sub numele de OSA – ar putea avea cu 71% mai multe șanse de a suferi evenimente precum infarct miocardic sau accident vascular cerebral, ori de a deceda din orice cauză, scrie Daily Mail.
Semnele pe care nu trebuie să le ignori
Specialiștii avertizează că identificarea apneei poate fi dificilă, însă există câteva semne critice care nu trebuie ignorate: sforăitul puternic întrerupt de pauze respiratorii sesizabile, episoadele de gâfâit sau sufocare în timpul nopții și somnolența excesivă pe parcursul zilei. La acestea se adaugă simptome frecvente precum durerile de cap dimineața, senzația de gură uscată la trezire, dificultățile de concentrare, iritabilitatea și necesitatea de a merge des la toaletă în timpul nopții.
Cercetători de la Imperial College Health Partners au analizat dosarele medicale a peste 20.000 de adulți din nord-vestul Londrei cu OSA și le-au comparat cu aproximativ 100.000 de persoane fără această afecțiune. Deși nivelul obezității a fost similar în ambele grupuri, aproximativ 26% dintre pacienții cu apnee au suferit un eveniment cardiovascular sau au murit în decurs de patru ani, față de 17,5% în grupul fără afecțiune.
După ajustarea factorilor precum fumatul și bolile preexistente, cercetătorii au identificat un risc general cu 71% mai mare de evenimente cardiovasculare sau deces în rândul persoanelor cu OSA. Studiul a mai arătat că persoanele afectate de apnee au avut o probabilitate mai mare de a dezvolta ulterior afecțiuni precum diabet, osteoartrită și anxietate.
În 2020, date ale Sleep Apnoea Trust indicau că o treime dintre adulții cu vârste între 30 și 69 de ani ar putea suferi de apnee obstructivă în somn. Afecțiunea poate determina până la 40 de treziri pe noapte, adesea însoțite de gâfâieli sau sforăit. Până în 2035, proporția ar putea ajunge la 45%.
Obezitatea, principalul factor de risc
Persoanele cu obezitate tind să aibă mai mult țesut adipos la nivelul gâtului, ceea ce îngustează căile respiratorii și le face mai predispuse la colaps. De asemenea, au un risc crescut de hipertensiune și boli cardiace.
Tratamentul constă, în general, în utilizarea unui dispozitiv numit CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii), care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului.
Heather Fitzke, de la Imperial College Health Partners, coautoare a studiului, a declarat: „La adulți, apneea obstructivă în somn este asociată cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare sau de mortalitate din orice cauză, în special în rândul persoanelor cu obezitate, chiar și după ajustarea factorilor de confuzie.Aceste rezultate subliniază nevoia unei gestionări eficiente a obezității și evidențiază importanța depistării timpurii și a diagnosticului la timp. Din câte știm, acesta este cel mai amplu studiu de tip caz-control potrivit în afara Statelor Unite.”
Specialiștii NHS avertizează că poate fi dificil să îți dai singur seama dacă suferi de apnee și recomandă ca o altă persoană să observe somnul pentru identificarea simptomelor.
Medicii recomandă scăderea în greutate și activitatea fizică regulată ca pași esențiali în gestionarea afecțiunii, alături de un program de somn constant și un mediu de dormit liniștit, întunecat. Dormitul pe o parte poate ajuta, de asemenea. Se recomandă, de asemenea, evitarea fumatului și a consumului de alcool, iar somniferele nu trebuie utilizate decât la indicația medicului.
Netratată, apneea obstructivă poate duce la complicații grave, inclusiv hipertensiune, diabet de tip 2 și tulburări de dispoziție sau depresie. Totodată, afecțiunea poate provoca oboseală cronică, crescând riscul de accidente, dificultăți de concentrare și scăderea capacității de muncă.
Studiul care a evidențiat aceste rezultate a fost finanțat de compania Lilly, producător de medicamente pentru obezitate și diabet, inclusiv Mounjaro.
Efectele apneei netratate pot fi severe, incluzând anxietate, somnolență diurnă care crește riscul de accidente și scăderea productivității. Apneea de somn este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de infarct, hipertensiune arterială și accident vascular cerebral.
În plus, boala poate duce la episoade de hipoxie – scăderea periculoasă a nivelului de oxigen din sânge. Creierul trezește persoana în timpul acestor episoade, însă repetarea lor poate afecta concentrarea în stare de veghe, poate distruge celule cerebrale și poate provoca amețeli, dureri de cap, tulburări de memorie și afectarea judecății.
