EXIT-POLL ALEGERI GERMANIA - Angela Merkel a câștigat. Extrema dreaptă devine a treia putere

Angela Merkel se declară mulțumită de rezultat și consideră scorul obținut de AfD drept un test. Ea îi cere lui Martin Schulz să se răzgândească în privința ieșirii de la guvernare 

Cancelarul Angela Merkel, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), s-a declarat mulțumită de rezultatul obținut în scrutinul parlamentar și consideră că scorul bun înregistrat de formațiunea extremistă Alternativă pentru Germania (AfD) reprezintă un test.

Succesul partidului Alternativă pentru Germania este un test pentru poporul german, a apreciat Angela Merkel, subliniind că este important ca alegătorii care votat cu AfD să fie recâștigați de formațiunile moderate.

"Sigur că speram la un rezultat electoral mai bun. Dar nu trebuie să uităm că tocmai am încheiat o legislatură extraordinar de provocatoare, astfel că sunt fericită că am atins obiectivele strategice ale campaniei electorale", a afirmat Angela Merkel, potrivit agenției Reuters.

"Suntem cel mai puternic partid, avem mandatul de a forma viitorul guvern, nu poate fi construită nicio coaliție împotriva noastră", a observat Angela Merkel, după ce formațiunea pe care o conduce, Uniunea Creștin-Democrată (CDU, centru-dreapta), s-a clasat pe primul loc, cu 32-33%, în scrutinul legislativ.

Cancelarul Angela Merkel, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), i-a recomandat lui Martin Schulz, președintele Partidului Social-Democrat (SPD), să reanalizeze decizia privind trecerea în opoziție, exprimând speranța prelungirii coaliției guvernamentale.

UPDATE 19.00 Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU, centru-dreapta), și filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creștin-Socială (CSU), se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 32,5%, potrivit unui sondaj efectuat la ieșirea de la urne de Institutul Infratest Dimap la comanda postului ARD, relatează site-ul T-online.de și publicația Die Welt.

Pe locul doi se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost președinte al Parlamentului European, cu 20,0% din voturi.

Formațiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) a obținut, potrivit sondajului, 13,5% din voturi. Ar fi prima dată după al II-lea Război Mondial când o formațiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania.

 
Angela Merkel se îndreaptă triumfătoare către un nou mandat de cancelar. Ultimele sondaje de opinie arată că partidul ei va câștiga detașat. Așa că singurul semn de întrebare este ce partide vor forma coaliția de guvernământ. Scrutinul va aduce, însă, o noutate în peisajul politic german. Pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în parlament va intra o grupare de extremă dreapta.  În urmă cu puțin timp a fost dat publicității primul exit-poll.

Germania tocmai a încheiat ultimele zile ale unei campanii electorale care ar putea fi catalogată drept una fără evenimente majore. Șansele unei victorii majore a naționaliștilor sau euroscepticilor sunt foarte reduse, iar sondajele de opinie au rămas constante.

Cu toate că scrutinul nu a fost marcat de discuții foarte aprinse, alegerile din 24 septembrie ar putea avea repercusiuni interne și internaționale majore. Marea întrebare, atât pentru germani, cât și pentru ceilalți membri ai Uniunii Europene este cum vor fi distribuite locurile în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german. Răspunsul va determina astfel nu doar posibilele combinații de partide care vor forma coaliția de guvernare, ci va da și direcția reformelor care vor fi aplicate în viitor blocului comunitar.

Alegerile din 24 septembrie din Germania vor avea, probabil, ca rezultat unul dintre cele mai fragmentate Parlamente pe care țara le-a avut în ultimele decenii. Cele mai mari două partide vor încerca să evite reînnoirea actualei coaliții de guvernare, ceea ce înseamnă că formațiunile mai mici vor avea un rol foarte important în formarea noului Executiv.

Structura ideologică a noii administrații va influența negocierile pentru reformarea Uniunii Europene, iar atunci când partea de sud a Europei va veni cu propriile propuneri de schimbare, o coaliție de centru-dreapta va fi mult mai sceptică decât una de centru-stânga.

În ultimii patru ani, Germania a fost guvernată de o coaliție alcătuită din cele mai mari două partide ale țării: Uniunea Creștin Democrată de factură conservatoare condusă de cancelarul Angela Merkel și Partidul Social Democrat progresist, în fruntea căruia se află fostul lider al Parlamentului  European, Martin Schulz. Cu toate că cele două formațiuni au reușit să lucreze împreună, politicile și viziunile lor diferă, iar nici una dintre ele nu mai vrea să se vadă mai departe blocată într-o coaliție cu cealaltă, după aceste alegeri. Ambele partide vor căuta să încheie înțelegeri cu grupările mai mici de pe scena politică, dintre care patru se află în strânsă competiție pentru locul al treilea în țară: Partidul Democratic Liber, Partidul Verzilor, Partidul de Stânga și euroscepticii de la Alternativa pentru Germania. Dacă sondajele de opinie din ultima perioadă sunt suficient de exacte și fiecare dintre acestea va reuși să câștige suficient de multe voturi încât să intre în Legislativ, Germania va fi pusă în fața celui mai fragmentat Parlament din ultimele decenii, notează

target="_blank">MEDIAFAX.

Principalele partide politice din Germania și poziția lor în alegerile naționale din 2017

Pe baza negocierilor anterioare post-alegeri, care în 2009 au durat o lună, iar în 2013 mai bine de trei luni, factorii decizionali din Germania ar putea avea nevoie de luni bune până când să se decidă pentru o formă a noului guvern. Între timp, țara va funcționa sub un guvern-substitut până când partidele reușesc să formeze alianțe funcționale. Deși CDU și SPD își doresc să evite actuala împărțire în coaliție, varianta rămâne, totuși, pe masă. O altă opțiune ar fi formarea unui guvern minoritar, în care un partid să guverneze singur, susținut, după caz, de alte formațiuni mici. Dat fiind climatul politic consensual al Germaniei, acesta ar fi un caz destul de neobișnuit, însă nu poate fi total exclus.

Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, partidul Angelei Merkel - Uniunea Creștin-Democrată (CDU) -, și filiala bavareză a acesteia - Uniunea Creștin-Socială (CSU) -, se vor plasa pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 36%.

Pe locul doi în intențiile de vot se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost președinte al Parlamentului European, cu 23%.

Pe locul al treilea, cu 10% din intențiile de vot, se poziționează formațiunea Die Linke, care are o doctrină de stânga, urmată de Partidul Democraților Liberi (FDP, centru-dreapta), cu 9%, și de partidul eurosceptic Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), tot cu 9%. Formațiunea Alianța '90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 8%.