O femeie de 43 de ani a fost găsită moartă în zăpadă, duminică, în faţa porţii locuinţei sale din localitatea vasluiană Pribeşti. Reprezentanţi Serviciului de Ambulanţă spun că, cel mai probabil, victima a căzut şi nu s-a mai putut ridica, fiind cunoscută drept consumatoare de alcool, anunţă News.ro.
Pe de altă partea, cchipajele de salvare nu au mai putut face nimic pentru un om din Maramureș, care a murit de hipotermie, anunță Realitatea TV duminică dimineață.
Bilanțul ultimelor zile crește astfel la cinci. Temperaturile şi viscolul au fost atât de năpraznice încât un om fără adăpost a fost găsit mort, din cauza degerăturilor.
Medicii nu au mai putut face nimic nici pentru două persoane, la care Salvarea nu a ajuns la timp. "Echipajele ambulanţei au fost solicitate să intervină la două persoane cunoscute cu afecţiuni medicale severe care erau deja decedate la momentul sosirii medicilor, nemaiputând fi executate manevrele de resuscitare", a declarat purtătoarea e cuvânt a MAI.
În schimb, ambulanţa nu a putut ajunge deloc la o femeie gravidă. Preluată de o şenilată, aceasta a născut pe drumul spre spital. O altă tănără a ajuns în ultimul moment la medic la Constanța.
Probleme au fost şi în judeţul Tulcea.
"Am avut o gravida care a fost blocată pentru o perioadă mai lungă, în localitatea Dorobanţu, din Tulcea. A fost evacuată şi a născut la spital", a declarat RAED ARAFAT.
Alte 120 de gravide şi peste 600 de persoane care aveau nevoie de dializă au fost evacuate înainte ca drumurile să fie blocate.
În Bucureşti şi în judeţul Ilfov, nu au fost probleme. Deşi la Ambulanţă s-au înregistrat cu 40% mai multe solicitări, salvările au ajuns peste tot.
Pe drumurile din ţară, din cauza viscolului, peste o sută de şoferi şi pasageri au rămas înzăpeziţi şi au fost ajutaţi să se adăpostească în benzinării, iar peste o sută de localităţi au rămas fără energie electrică.
După ninsori şi viscol, vine gerul. Meteorologii avertizează că, în următoarele două zile, se vor înregistra chiar şi minus 28 de grade Celsius, motiv pentru care au emis o avertizare Cod Galben, valabilă pentru toată ţara.
Doctorul Tudor Ciuhodaru face pe pagina sa de Facebook o serie de recomandări:
1. Orice degeratură necesită consult medico-chirurgical pentru a evita evoluţia nefavorabilă şi complicatiile.
2. Beneficiază de încalizire externă şi de terapie medicamentoasă menită a reduce durerile şi a ameliora circulaţia sanguină în zona afectată.
3. Vântul şi umezeala accentuează hipotermia şi duc rapid la instalarea degerăturilor.
4. Primele simptome includ tulburările de sensibilitate (furnicături, înţepături), pielea se înroşeşte şi se descuamează iar apoi apar flictenele (bule ca după arsuri) şi se instalează tulburări motorii. În forma severă se merge până la gangrenă ce necesită amputaţia segmentului de membru.
5. Primul ajutor constă în găsirea unui adăpost sau spaţiu încălzit. Asezaţi victima pe o suprafaţă uscată care să o protejeze de răceala solului, protejând-o de frig ţi vant şi îndepărtaţi hainele umede, nu frecaţi şi nu masaţi victima ci doar încălziţi-o progresiv. Este intezisă încălzirea prin contact cu surse de căldură (soba,calorifer) întrucât tulburările de sensibiliate pot duce la arsuri
6. Reamintim celor care lucrează în frig în aceste zile că îmbracămintea trebuie sa fie groasă ,protejând extremităţile (faţa, nas, urechi, mâini, picioare), încălţîmintea trebuie să fie confortabilă şi bine izolată de apă, mănuşile cele mai bune sunt cele ce permit mişcarea degetelor la un loc. Hainele ude trebuie schimbate imediat iar repausul în frig duce la instalarea rapidă a degeraturilor. Trebuie alternate perioadele de lucru în frig cu repausul în zone incalzite.
7. Regimul alimentar trebuie să aiba un spor caloric, să includa lichide calde iar alcoolul trebuie evitat.
Cele mai multe cazuri, pe o statistică parţială, s-au înregistrat la persoane cu vârste cuprinse între 20 si 60 de ani, cu probleme socioeconomice incluse în categoria celor fără domiciliu sau trăind doar din ajutorul social iar două persoane sunt din categoria pensionarilor. Pacientii provin în proportii egale din urban si din rural. Ponderea cazurilor grave, cu degeraturi de grade II-III-IV se apropie de 50 %, necesitand intervenţia chirurgilor reconstructivi. Prognosticul este întunecat de existenţa patologiei asociate.
