În urma tot mai deselor incidente legate de dezghețarea solului din zone polare, oamenii e=de știință își pun tot mai serios întrebarea ce s-ar putea întâmpla dacă toți acești viruși necunoscuți omului ar "reveni la viață", scrie livescience.com.
Temerea nu este nejustificată, pentru că focarele de boli pornite din permafrost au mai existat. Turmele de reni siberieni contractează periodic antraxul de la bacteriile din solul arctic topit, potrivit cercetărilor publicate în 2021 în jurnalul Frontiers in Veterinary Science, ba chiar și un număr mic de localnici au avut probleme.
Dar se pot „trezi” microbii nou decongelați și infecta ceva? Și cât de potențială amenințare reprezintă acestea pentru sănătatea umană și a mediului? Acestea sunt întrebările pe care o echipă internațională de oameni de știință a început să le analizeze într-un nou studiu bioRxiv.
UN FEL DE SARS DIN VREMEA MAMUȚILOR AR FI CEVA DE NEDORIT
Autorii susțin că noul studiu infirmă o ipoteză mai veche conform căreia permafrostul conține puțini microbi viabili. Astfel, pe lângă virușii pe care i-au reînviat, echipa a găsit urme ale numeroaselor alte specii, inclusiv unele legate de agenți patogeni umani cunoscuți, cum ar fi poxvirusurile și herpesvirusurile.
Vestea bună este că dacă una dintre aceste tulpini "s-ar trezi" și a infectat oamenii, vaccinurile moderne ar oferi probabil o oarecare protecție. Cel mai mare risc, potrivit autorilor, este din cauza virusurilor necunoscute.
La fel ca SARS-CoV-2, agentul patogen responsabil de COVID-19, acești germeni au potențialul de a se răspândi rapid printr-o populație care nu are imunitate naturală, declanșând o pandemie. Un astfel de virus ar trebui să fie studiat și înțeles chiar dacă a infectat oamenii, ceea ce face dificilă dezvoltarea vaccinului.
