Ce este cloud seeding și cum funcționează
Cloud seeding presupune introducerea în atmosferă a unor substanțe – de obicei iodură de argint sau dioxid de carbon solid – care facilitează formarea cristalelor de gheață în interiorul norilor. Aceste cristale atrag vapori de apă și, odată ce ating o masă critică, se transformă în picături de ploaie sau fulgi de zăpadă care cad la sol.
În cadrul testelor din provincia Xinjiang, China a utilizat drone de tip TB-A, inițial proiectate pentru misiuni militare. Adaptate pentru scopuri meteorologice, aceste drone sunt capabile să zboare la altitudini de peste 5.500 de metri, să transporte până la 24 de capsule cu iodură de argint și 200 de grenade fumigene, și să opereze în aer mai mult de 40 de ore fără întrerupere.
Primele rezultate: ploaie artificială pe 8.000 km²
Un test efectuat în aprilie 2025 a produs rezultate promițătoare: în urma unei singure misiuni, cantitatea de precipitații dintr-o zonă de 8.000 km² a crescut cu peste 4%, generând aproximativ 70.000 de metri cubi de apă – echivalentul a 30 de piscine olimpice. Totul a fost posibil cu doar 1 kg de iodură de argint, dispersată strategic cu ajutorul dronelor.
Senzorii instalați la bordul acestora au măsurat în timp real schimbările din structură norilor, inclusiv scăderea temperaturii până la –10°C, ceea ce a permis formarea precipitațiilor în interiorul norilor pe verticală.
Un pas spre controlul climei?
Coordonat de cercetătorul Li Bin, proiectul a fost documentat de Administrația Meteorologică Chineză (CMA) și publicat într-o revistă de specialitate, pe baza unor analize avansate: simulări prin supercomputere, imagini satelitare și spectrometrie a picăturilor de apă.
Până acum, în regiunile Xinjiang, Hami, Bayanbulak și Munții Kunlun au fost efectuate 23 de misiuni de testare, însumând peste 46 de ore de zbor. De asemenea, o dronă de tip Ganlin-1 (dezvoltată din modelul Wing Loong II) a fost testată în provincia Gansu, unde a zburat peste 5.000 km în 14 ore, testând tehnologii de dezghețare a particulelor și direcționare a substanțelor catalizatoare.
Beneficii și controverse ecologice
Comparativ cu metodele clasice – cum ar fi utilizarea avioanelor civile sau generatoarelor la sol – dronele oferă costuri mai reduse, autonomie extinsă și un nivel de precizie superioară în intervențiile atmosferice.
În ceea ce privește siguranța, studiile preliminare arată că dozele mici de iodură de argint folosite nu prezintă riscuri ecologice majore. Totuși, cercetări internaționale, în special din SUA, indică o posibilă creștere a concentrației de particule în atmosferă, cu efecte pe termen lung încă neclarificate.
O tehnologie cu potențial global
Deși eficiența tehnologiei rămâne subiect de dezbatere în comunitatea științifică, rezultatele obținute de China deschid calea către o nouă eră a ingineriei climatice. Într-un context în care lipsa apei devine o amenințare globală, dronele capabile să controleze formarea ploilor ar putea deveni instrumente esențiale pentru agricultură, prevenirea incendiilor și gestionarea crizelor climatice.
Rămâne de văzut dacă această tehnologie va putea fi replicată la scară largă, dar fără îndoială, testele din China marchează un pas important în direcția controlului asupra vremii, cu implicații profunde pentru viitorul resurselor naturale.
Vezi această postare pe Instagram
