Camerele de supraveghere sunt peste tot, iar imaginile lor pot ajunge în aceeași rețea. Cum sunt folosite datele personale și cine poate avea acces la ele

Camere de supraveghere. Foto: Profimedia
Zeci de camere pot înregistra deplasările unei persoane într-o singură zi. În SUA, sisteme care conectează mii de dispozitive pot reconstitui trasee, iar două hărți online arată unde sunt amplasate o parte dintre ele.
O plimbare obișnuită prin oraș poate însemna trecerea prin fața zecilor de camere de supraveghere, chiar dacă oamenii nu le observă. Dispozitivele sunt instalate pe clădiri, în magazine, pe stâlpi sau în alte spații publice, iar unele dintre ele sunt conectate la sisteme inteligente capabile să recunoască numerele de înmatriculare și să urmărească deplasarea automobilelor.
Un jurnalist BBC a vrut să afle cât de extinsă este această infrastructură în propriul cartier din New York. După numai câțiva pași, a numărat 16 camere. Însă problema depășește simpla prezență a dispozitivelor pe străzi: atunci când imaginile și datele colectate de sisteme diferite sunt corelate, pot fi obținute informații detaliate despre traseele unei persoane, locurile pe care le frecventează și oamenii cu care se întâlnește.
Sistemul din New York care conectează peste 80.000 de camere
În reportajul publicat de BBC, Thomas Germain povestește cum a pornit să investigheze infrastructura de supraveghere din cartierul său. În Brooklyn, jurnalistul s-a întâlnit cu Michelle Dahl, directoarea executivă a organizației Surveillance Technology Oversight Project, care urmărește modul în care sunt utilizate tehnologiile de monitorizare.
Întâlnirea nu fusese anunțată, însă sistemele de supraveghere puteau deja să înregistreze prezența celor doi în același loc. Dahl i-a arătat două camere de dimensiuni reduse, montate pe un stâlp de iluminat și ascunse în carcase negre, sub forma unor cupole. Dispozitivele purtau însemnele Departamentului de Poliție din New York și făceau parte din Domain Awareness System (DAS), platforma amplă de monitorizare folosită de poliția orașului.
Potrivit explicațiilor oferite de specialistă, sistemul conectează peste 80.000 de camere cu drone, date provenite din rețelele sociale și tehnologii care pot urmări automobilele inclusiv atunci când acestea ajung în alte state americane. Informațiile pot fi corelate pentru a contura un profil al deplasărilor unei persoane, cu locurile în care a fost și oamenii pe care i-a întâlnit.
Jurnalistul BBC a numărat 16 camere după numai câțiva pași
În timpul drumului spre sediul BBC din Manhattan, Michelle Dahl i-a atras atenția jurnalistului asupra mai multor tipuri de dispozitive instalate în spațiul public. După doar câțiva pași, Thomas Germain identificase deja 16 camere.
O parte dintre acestea aparțineau magazinelor, clădirilor de birouri sau proprietarilor de imobile. Altele fuseseră instalate de autorități și puteau fi folosite pentru supravegherea spațiilor publice. Dahl a explicat că, atunci când desfășoară o investigație, poliția poate solicita imaginile înregistrate de camerele private, iar proprietarii le pun frecvent la dispoziție.
Unele companii au simplificat chiar mai mult acest proces. Producătorii de camere pentru locuințe, printre care Amazon Ring, au dezvoltat sisteme automate prin care polițiștii pot solicita și primi înregistrări direct de la utilizatori.
Pe traseu, cei doi au observat dispozitive de diferite generații: camere mici, montate în fața magazinelor, aparate mai vechi instalate pe colțurile clădirilor și sisteme moderne cu două camere, care pot fi rotite și orientate spre persoane sau zone de interes. Concluzia lui Michelle Dahl a fost că numărul dispozitivelor descoperite crește pe măsură ce oamenii încep să le caute cu atenție.
Flock Safety scanează 20 de miliarde de numere de înmatriculare în fiecare lună
Un alt exemplu important prezentat în reportaj este compania americană Flock Safety, devenită unul dintre cele mai cunoscute nume din industria supravegherii tehnologice. Potrivit propriilor date, firma operează peste 100.000 de camere în aproximativ 6.000 de comunități din Statele Unite.
Tehnologia este folosită în special pentru recunoașterea automată a numerelor de înmatriculare. Compania susține că dispozitivele sale scanează aproximativ 20 de miliarde de numere în fiecare lună. Astfel, pot fi identificate vehiculele care au trecut prin anumite zone, iar traseele acestora pot fi reconstituite.
Compania pune la dispoziție și instrumente de analiză a imaginilor, folosite pentru identificarea persoanelor și urmărirea deplasărilor. Rețeaua nu se limitează neapărat la granițele unui oraș sau ale unui stat. În funcție de acordurile și permisiunile existente, autoritățile din jurisdicții diferite pot avea acces la informațiile colectate de camerele instalate în alte zone.
Un caz prezentat în investigație a atras atenția asupra riscurilor generate de această interconectare. Un șerif din Texas ar fi accesat peste 83.000 de camere din rețeaua companiei pentru a căuta o femeie într-o anchetă legată de avort. Căutarea ar fi inclus și dispozitive instalate în state americane în care întreruperea de sarcină este legală.
Situația a alimentat temerile că infrastructura construită pentru prevenirea și investigarea infracțiunilor ar putea fi folosită pentru urmărirea persoanelor care călătoresc între state. Controversa a contribuit la criticile îndreptate împotriva Flock, inclusiv din partea unor reprezentanți ai ambelor partide politice americane.
Polițiști acuzați că au folosit camerele pentru a-și urmări partenerele
Nu doar amploarea rețelei a provocat îngrijorare, ci și posibilitatea ca persoanele care au acces la sistem să îl utilizeze în scopuri personale. Investigațiile prezentate de BBC au identificat cel puțin 46 de cazuri în care membri ai forțelor de ordine ar fi folosit neautorizat tehnologia Flock.
Printre situațiile semnalate s-au numărat căutări pentru urmărirea partenerelor, a foștilor parteneri sau a unor persoane care nu aveau legătură cu anchetele oficiale. Cazurile au readus în discuție modul în care sunt controlate accesările sistemelor și verificările care ar trebui să împiedice utilizarea abuzivă a informațiilor.
După apariția criticilor, Flock a introdus măsuri suplimentare de protecție. Un reprezentant al companiei a declarat pentru BBC că folosirea tehnologiei în scopuri personale reprezintă o abatere gravă de la obiectivele sistemului și că polițiștii care recurg la asemenea practici trebuie să răspundă pentru faptele lor.
Nemulțumirea publică a dus inclusiv la proteste neobișnuite. Unele camere ale companiei au fost vandalizate, iar în anumite situații oamenii au ajuns să urineze pe dispozitive pentru a-și manifesta opoziția față de supraveghere.
Potrivit BBC, peste 50 de orașe americane renunțaseră la colaborarea cu Flock în cursul anului 2026, până la publicarea reportajului. Totuși, retragerea unor comunități nu a însemnat întotdeauna abandonarea tehnologiilor de acest tip. Unele administrații au încheiat ulterior contracte cu alte companii care furnizează sisteme asemănătoare.
Compania susține că numărul comunităților care aleg serviciile sale este mult mai mare decât cel al celor care renunță la ele.
„Adăugăm clienți noi într-un ritm de aproximativ zece ori mai mare decât rata de renunțare", a transmis un reprezentant al companiei pentru BBC.
Companiile invocă siguranța publică, în timp ce specialiștii avertizează asupra riscurilor
Susținătorii sistemelor de supraveghere afirmă că acestea contribuie la prevenirea infracțiunilor și la rezolvarea unor cazuri care, fără acces la astfel de tehnologii, ar putea rămâne nerezolvate. Flock susține că instrumentele sale sunt folosite în anchete privind dispariția copiilor, crime, infracțiuni violente și furturi de automobile.
Compania afirmă, de asemenea, că este nevoie de reguli mai clare, stabilite la nivelul statelor și al administrațiilor locale, astfel încât limitele de utilizare să nu fie lăsate exclusiv la latitudinea furnizorilor de tehnologie.
O poziție asemănătoare are și Poliția din New York. Reprezentanții instituției susțin că sistemele de monitorizare contribuie la siguranța publică și afirmă că departamentul publică rapoarte de transparență despre tehnologiile pe care le utilizează.
Specialiștii în drepturi digitale atrag însă atenția că eficiența acestor sisteme nu ar trebui măsurată numai prin numărul de infracțiuni rezolvate. Monitorizarea permanentă a populației poate genera riscuri inclusiv pentru persoanele care nu au comis nicio faptă ilegală.
Rindala Alajaji, directoare adjunctă pentru relațiile cu autoritățile la Electronic Frontier Foundation, consideră că siguranța publică este invocată prea des pentru a justifica extinderea supravegherii. Unul dintre pericolele semnalate privește erorile tehnologiei de recunoaștere a numerelor de înmatriculare. Un sistem automat poate confunda o literă sau o cifră, iar un șofer nevinovat poate ajunge să fie oprit de poliție și tratat ca un suspect.
Astfel, dezbaterea nu se referă doar la capacitatea camerelor de a identifica infractori, ci și la consecințele unei erori sau ale unei căutări efectuate în afara scopului pentru care au fost colectate informațiile.
Două hărți online arată unde sunt amplasate camerele de supraveghere
Reportajul BBC prezintă și două instrumente prin care oamenii pot verifica unde sunt instalate camere și alte tehnologii de monitorizare în comunitățile lor. Pentru a le folosi, nu este nevoie să iasă din locuință.
Primul este Atlas of Surveillance, o platformă realizată de Electronic Frontier Foundation (EFF), organizație americană care apără drepturile și libertățile digitale. Utilizatorii pot căuta informații în funcție de oraș, stat, instituție de aplicare a legii sau compania care furnizează tehnologia de supraveghere.
Harta include date despre drone, camere de monitorizare, cititoare automate de numere de înmatriculare și sisteme de recunoaștere facială. Informațiile sunt adunate de studenți și specialiști, prin cercetări bazate pe date publice. EFF precizează însă că baza de date nu este completă și nu reprezintă un inventar al tuturor dispozitivelor folosite în Statele Unite.
Al doilea instrument este DeFlock, o hartă construită cu ajutorul contribuțiilor utilizatorilor. Aceasta indică pozițiile a zeci de mii de camere, în special ale celor care citesc automat numerele de înmatriculare. Membrii comunității pot adăuga informații despre dispozitivele pe care le observă în spațiul public.
Sistemul participativ are însă și o limitare importantă: oricine poate modifica datele, iar informațiile nu beneficiază întotdeauna de același nivel de verificare ca cele adunate prin cercetare documentară.
Thomas Germain a consultat harta DeFlock și a identificat patru camere de supraveghere bazate pe inteligență artificială la o distanță pe care o putea parcurge pe jos de la locuința sa. Instrumentele nu oferă însă acces la imaginile înregistrate de dispozitive, ci doar indică amplasarea unora dintre ele. În plus, platformele sunt axate în principal pe infrastructura din Statele Unite, iar lipsa unui marcaj nu înseamnă că într-o anumită zonă nu există camere.
Supravegherea se extinde și în Marea Britanie
Fenomenul nu este specific Statelor Unite. BBC atrage atenția că tehnologiile de recunoaștere facială sunt tot mai răspândite și în Marea Britanie, unde poliția le utilizează pentru identificarea persoanelor căutate.
Autoritățile britanice afirmă că aceste sisteme au contribuit la mii de arestări. Criticii avertizează însă că infrastructura de monitorizare se extinde considerabil și că dezvoltarea ei poate afecta dreptul oamenilor la viață privată.
Discuția este relevantă pentru întreaga Europă, întrucât ridică aceleași întrebări indiferent de țara în care sunt folosite aceste tehnologii: cine poate accesa datele, cât timp sunt păstrate, ce restricții există și ce mecanisme de control împiedică utilizarea lor abuzivă?
În timpul plimbării prin New York, Thomas Germain a observat că supravegherea nu se limitează la camerele montate pe străzi. După ce au parcurs aproape un kilometru și au călătorit cu metroul, el și Michelle Dahl au trecut prin fața altor dispozitive, inclusiv la intrarea și ieșirea din stații.
Monitorizarea a continuat până la sediul BBC din Manhattan. Când jurnalistul a intrat în clădire și a apăsat butonul liftului, a observat o altă cameră neagră instalată chiar în fața sa.
Ce pot face oamenii pentru a limita supravegherea abuzivă
Michelle Dahl îi îndeamnă pe oameni să observe mai atent locurile în care sunt monitorizați și să încerce să afle ce se întâmplă cu informațiile colectate. În opinia sa, o populație informată poate pune presiune asupra autorităților pentru adoptarea unor reguli mai clare.
În unele comunități americane, protestele și intervențiile locuitorilor la ședințele consiliilor locale au contribuit deja la anularea contractelor cu Flock. BBC amintește inclusiv de manifestanți care au venit costumați în Darth Vader pentru a atrage atenția asupra problemei.
Întrebarea care rămâne deschisă este cât de departe poate merge supravegherea în numele siguranței publice și cine verifică dacă tehnologia nu ajunge să fie folosită împotriva oamenilor pe care ar trebui să îi protejeze.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























